În istoria României a existat o serie de femei care s-au remarcat printr-o frumuseţe extraordinară. Şarmul multora dintre ele a ajuns până la Paris. Este vorba, între altele, de Alice Cocea. Viaţa ei a fost, însă, plină de scandaluri. Alice Cocea, fiica unui general, a fost sora avocatului şi temutului pamfletar N.D. Cocea şi mătuşa marii actriţe Dina Cocea. Născută în 28 iulie 1899 la Sinaia, Alice Cocea a studiat arta dramatică la Conservatorul din Bucureşti şi la Paris, unde a absolvit în 1917, când a şi debutat în filmografie. În scurt timp, a devenit o stea a scenei şi a marelui ecran din Paris.

În 1977, se făcea la noi un film de dragoste atipic pentru morala comunistă – Septembrie, regizat de Timotei Ursu și cu Geo Costiniu și Anda Onesa, un actor profesionist și o elevă de liceu, în rolurile principale. Un fel de Love Story, la fel de trist dar cu un alt final. După ce a ratat admiterea la Politehnică, tânărul Vali ajunge să fie anchetat de Miliție – turnat, din răzbunare, de propriul său frate mai mare! - pentru presupusa complicitate la diferite furturi. El vrea să-și găsească un alibi și se gândește că acesta i-ar fi putut fi oferit de tatăl său, aflat în București. Dar, ca să ajungă acolo, el face încă o prostie și fură o motocicletă. În oraș, o cunoaște pe ingenua vânzătoare Anișoara, căreia îi propune spontan o escapadă la mare. Episodul romantic, care a făcut să ofteze toți adolescenții (și nu numai) din România se termină, însă, brusc cu un tragic accident de motocicletă, în care El piere...

Mădălina Manole - „Fata cu părul de foc” a muzicii românești - a contrariat pe toată lumea atunci când, pe 14 iulie 2010, în dimineața zilei în care împlinea 43 de ani, a dispărut absurd, în neant. Cariera vedetei, lansată de primul ei soț, compozitorul Șerban Georgescu, intrase într-un con de umbră. Mădălina era depresivă și se pare că nu se afla la prima tentativă de suicid. Recăsătorită cu Petru Mircea, ea avea și un băiețel, în vârstă de un an la momentul petrecerii tragediei, însă familia nu s-a dovedit a fi cea mai bună soluție de ancorare în realitate.

Filmul românesc cu titlu controversat, premiat la Berlin, are ca personaj principal o profesoară. Cu un joc actoricesc mediocru, filmul prezintă cu titlu de ,,satiră", personajul principal, probabil nu întâmplător ales - o Profesoară, ca fiind o femeie de moravuri ușoare, care face un film deocheat cu partenerul său de viață, în timp ce în casă sunt și alte persoane, pe care apoi ,,îl scapă" pe internet. Filmul circulă, profesoara ajungând nu doar de râsul comunităților de pe internet ci și al elevilor și părinților.

Profesoara trbuie să le facă față acestor elevi și părinți, într-un fel de rușinare publică, la o ședință organizată la școală. Drumul spre această ședință ,,ocupând" jumătate din film.

„Piesa asta e un hit,/ Dan Spătaru n-a murit...” – acest refren provocator, marca Boier Bibescu &vs. Don Baxter, încă își face simți ecoul în memoria afectivă a publicului din România. Dan George Spătaru (2 octombrie 1939, Aliman, jud. Constanța – 8 septembrie 2004, București) s-a născut într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru. Și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în satul dobrogean Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) și a bunicilor, agricultori. Caii erau pasiunea lui de mic copil, dar mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal, el chiar devenind la un moment dat fotbalist profesionist.

Dan Spătaru a crescut printre poveștile bunicilor și cântecelor interpretate de părinții lui. Când avea 12 ani, s-a confruntat cu un eveniment tragic: mama lui a murit, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o mătușă pentru a îndeplini dorința testamentară a mamei - „Copiii mei să învețe carte". În acest orășel, Dan a urmat liceul și a început cariera de fotbalist. A evoluat pe postul de mijlocaș la clubul Știința București din Divizia B, viitorea echipă Sportul Studențesc, a lui Mircea Sandu sau Gino Iorgulescu. Deși părea un jucător promițător, când a ajuns în anul al III-lea la Facultatea de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, descoperindu-i-se o hernie de disc. Apoi, s-a dedicat școlii și muzicii.