Un „de-a Romeo și Julieta în vremea amurgului comunismului” filmul se baza pe un scenariu convențional al lui George Șovu (pentru ca rețeta să fie una de succes, își fac apariția și două populare personaje din seria „Liceenii” - profesorii porecliți Socrate și Isoscel, jucați de Ion Caramitru și Tamara Buciuceanu-Botez). În film doi tineri de condiție socială diferită luptă pentru dragostea lor deși toată lumea pare că stă împotriva lor, punându-le tot felul de piedici. Finalmente, după tot felul de răsturnări de situație, dragostea învinge: Happy End!
La un cerc de filosofie susținut în fața elevilor de la clasa a XII-a a unui liceu bucureștean, profesorul de filozofie Mihai Gavrilescu (Ion Caramitru), poreclit „Socrate”, le propune tinerilor ca la ultima oră de curs (care urma să aibă loc peste trei săptămâni) să susțină o temă care să reprezinte o radiografie a sufletelor lor la vârsta de 18 ani, mai exact o radiografie a relațiilor între băieți și fete. Această temă primește titlul de „Declarație de dragoste”, iar cei care urmează să o prezinte sunt aleși Alexandru Bârsan (Adrian Păduraru), premiantul clasei, poreclit „Sfinxul” din cauza seriozității sale, și Ioana Popa (Teodora Mareș), considerată de elevi ca fiind „cea mai și cea mai” din clasă.
Dornici să se pregătească pentru susținerea temei, Alexandru și Ioana se plimbă împreună prin parc și se duc apoi la un film de dragoste, unde se sărută sub impulsul romantismului. Între cei doi elevi se înfiripă o poveste de dragoste, deși ei fac parte din medii sociale diferite. Alexandru este unicul fiu al unui inginer (Constantin Diplan) și al unei doctorițe (Adela Mărculescu) și este împins de părinți, în special de mama sa, să dea admitere la Facultatea de Medicină, deși el ar vrea să devină inginer și să muncească pe șantier. Ioana provine dintr-o familie cu probleme: mama ei a murit în urmă cu doi ani, iar, de atunci, tatăl ei a început să bea. Ea are un frate mai mic, Gabriel (Andrei Duban), care locuiește în timpul săptămânii la un internat, fiind luat acasă abia sâmbăta.
Relația de dragoste între Alexandru și Ioana nu este văzută cu ochi buni de profesoara de matematică Baldovin (Tamara Buciuceanu-Botez), poreclită „Isoscel”, care o anunță pe mama băiatului. Mama lui Alexandru și Isoscel încearcă să-i despartă pe cei doi elevi. Situația se complică după ce Ioan Popa, tatăl Ioanei, este reținut de miliție pentru cercetări după ce venise beat la fabrică și provocase un accident de muncă în care a murit un om. Ioana începe să chiulească de la școală și să-l evite pe Alexandru, nevrând să-i mărturisească problemele de familie. Între timp, părinții lui Alexandru îi fac acestuia cunoștință cu Mihaela (Carmen Enea), o fată cochetă și superficială a unor colegi de serviciu ai mamei sale. Mihaela încearcă să-l seducă, invitându-l la dans și apoi la o plimbare în parc, dar Alexandru nu și-o poate scoate din minte pe Ioana.
În urma unui incident de la școală în care elevul Andrei (Florin Chiriac) a prezentat în fața clasei o casetă ce conținea declarația de dragoste a lui Alexandru pentru Ioana și pe care i-o furase din casă, are loc o încăierare între cei doi elevi, iar Andrei este dus cu salvarea la spital. Este convocată o ședință UTC în care se propune exmatricularea lui Alexandru, dar ținându-se seama de performanțele sale școlare se decide ca acestuia să i se amâne susținerea examenului de bacalaureat pentru sesiunea din august. Supărată de această decizie, Isoscel se pensionează la cerere. În vacanță, Alexandru pleacă de acasă și se duce să muncească pe șantierul condus de „Nea Tăticu” (Dorel Vișan), unde își făcuse practica în vara trecută. Între timp, colegii lui susțin examenul de bacalaureat și apoi pe cel de admitere la facultate.
Alexandru este vizitat pe șantier de Mihaela, dar îi spune acesteia că încă se mai gândește la Ioana. Mihaela îi spune că aflase de la Socrate că tatăl Ioanei era arestat, iar Alexandru își dă seama că acesta era motivul pentru care Ioana se ferise de el și refuzase să-l mai vadă. El pleacă la București să o caute și, aflând că Ioana era plecată în vacanță la mătușa sa de la Constanța, se duce după ea la mare. Cei doi foști elevi se regăsesc pe plajă și se îmbrățișează...
În realitate, la vremea filmărilor, cei doi actori care jucau rolurile principale nu se plăceau deloc și între ei izbucneau adesea conflicte la filmări. Peste timp, însă, Teodora Mareș și Adrian Păduraru au devenit prieteni, dar fără a dezvolta și o relație amoroasă.
Povestea Teodorei Mareș este una cu multe suișuri și coborâșuri, actrița având de înfruntat destule provocări în viață și în carieră. Teodora și-a petrecut prima parte a copilăriei la bunicii din partea mamei, în Rușavăț, un sat din județul Buzău, neelectrificat la acea vreme. La vârsta de 7 ani este luată de mama sa la Brăila, unde urmează școala generală și practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar grupa ei se desființează după clasa a X-a. Urmează treapta a II-a de liceu la Brăila, la Liceul de Construcții, în specializarea arhitectură, sistematizare și desen tehnic.
Deși inițial visa să studieze medicina, este atrasă spre teatru după ce urmează cursuri de amatori în timpul liceului, la Brăila. După bacalaureat, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează, apoi, în corpul de ansamblu al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. Dar în 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima. În primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când Teodora Mareș trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. A absolvit Facultatea de Actorie în 1987.
În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film „Declarație de dragoste”, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior, Teodora Mareș va juca în numeroase alte filme.
După absolvirea facultății este repartizată la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, pe scena căruia joacă în perioada 1987-1990. În 1990 se transferă la Teatrul Municipal din Ploiești, pentru o scurtă perioadă, jucând în piesa „Victimele datoriei”, de Eugen Ionescu, în regia lui Mircea Albulescu. Între 1990-1994 se transferă la Teatrul Nottara din București. În 1994, după o perioadă de 2 ani în care nu mai este distribuită în nici un rol, se transferă la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, pe scena căruia joacă și în prezent. Aici interpretează următoarele roluri: Carol, în „Orfeu în infern” de Tennessee Williams, regia Mihai Manolescu, Ioana, în „Anton Pann”, de Lucian Blaga, regia Dan Micu, Jean, în „Cabotinul” de John Osborne, regia Alice Barb, Armande, în „Femeile savante”, de Molière, regia Lucian Giurchescu, „Vilma”, în Ispita, de Vaclav Havel etc.
Adrian Paduraru, nu i-a fost nici pe departe iubit, asa cum s-a speculat enorm la vremea când primul ei film făcea valuri: „Cu Adrian nu eram prieteni dincolo de platou. Pur și simplu, nu ne suportam! Nu stiu ce sa spun, el era casatorit si probabil se temea ca sotia sa nu fie geloasa!". Pe plan personal, lucrurile nu au mers deloc asa cum si-ar fi dorit Teodora, dar si milioanele de fani castigati dupa rolul vietii din filmul eveniment „Declaratie de dragoste". S-a casatorit o singura data, cu actorul si realizatorul tv Felix Totolici, de care a divortat insa, in ciuda faptului ca acesta reusise, conform apropiatilor cuplului, sa-i ridice moralul si sa o tina departe de Teodora neincrederea in fortele proprii.
Fire mai mult decat sensibila, Teodora Mares s-a regasit dupa divort tot pe scena, dupa patru ani de roluri memorabile la Nottara mutandu-se pe scena Teatrului National Bucuresti, in paralel cu activitatea de profesoara la Institutul de Teatru. Prezenta delicata si apreciata, cu un tonus tineresc- este aproape neschimbata dupa atatea decenii- Teodora Mares ascunde totuși un mare regret, acela ca nu are copii...
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro