O moarte fulgerătoare a uneia dintre cele mai talentate interprete de muzică clasică zguduia în 2012 lumea artistică românească și internațională: pianista Mihaela Ursuleasa, în vârstă de 33 de ani, a decedat pe 1 august. Mamă a unei fetiţe de şapte ani, artista, cu un tată de etnie rromă, era despărțită de tatăl copilului ei (tot un muzician român de origine rromă, dar stabilit în Germania), iar cunoscuţii spun că, în urma unei traume din copilărie, avea uriașe probleme psihiatrice. De asemenea, artista avea probleme sentimentale, cu drogurile şi cu alcoolul. „De vină pentru problemele mele, e gena mea", mărturisea adesea Mihaela cunoscuţilor ei.

Considerată cel mai promițător pianist român de la Dinu Lipatti și Radu Lupu, câștigătoare, în 1995, la vârsta de numai 16 ani, a prestigiosului concurs „Clara Haskil” din Elveția („Olimpiada pianiștilor”), Ursuleasa era cetăţean austriac, ea fiind stabilită la Viena din fragedă copilărie și renunțând între timp la cetățenia română. Inițial, moartea artistei a fost învăluită într-un mister absolut: sinucidere, accident, crimă?!? Mihaela Ursuleasa a fost găsită moartă în urma unei hemoragii cerebrale, având și un oribil cucui în frunte, în apartamentul ei din Viena, potrivit unor apropiaţi care, la momentul respective, nu au putut oferi mai multe amănunte. Artsjournal.com menţiona doar că moartea artistei a fost confirmată de agentul acesteia, Andreea Butucariu. O declaraţie de presă urma să fie dată în cursul zilei următoare, familia dorind să păstreze discreţie asupra împrejurărilor morţii stranii a artistei.

În mediul artistic, circulă deja ipoteza că, pe fondul problemelor ei psihiatrice și sentimentale, imprevizibila artistă s-ar fi sinucis, însă poliţia din Viena a infirmat rapid această variantă. Poliţia austriacă excludea, totodată, şi ipoteza crimei în cazul decesului pianistei Mihaela Ursuleasa, constatat joi, 1 august 2012, indicând drept cauză probabilă o „violentă hemoragie cerebrală" sau „o căzătură foarte puternică", după cum informa www.wien.orf.at. Anunţul morţii a fost dat iniţial pe Facebook de către Paavo Jarvi, un dirijor estoniano-american cu care colabora pianista româncă, iar apoi vestea decesului a fost preluată de www.artsjournal.com. „Nimeni nu vorbeşte despre presiunea psihică fantastică la care sunt supuşi artiştii de un asemenea nivel în mediul profesional", declarau colegii artistei, care o considerau pe Mihaela Ursuleasa cea mai bună pianistă româncă a momentului.  

Mihaela Mihai (nume real Mihaela-Maria Neagu, 27 octombrie 1946, Giurgiu) a urmat școala și liceul de muzică și a luat lecții de pian și vioară, fiind apoi absolventă a Conservatorului Național de Muzică din București. Este și actriță, jucând în trei filme românești de lung metraj: Cartierul veseliei (1964), Asediul (1970), Bariera (1972).

A fost căsătorită de trei ori, divorțând de fiecare dată. Prima oară s-a măritat cu Mihai Stihi, nepotul lui Mihail Sadoveanu. În urma semnării unui contract cu casa de discuri Phonogram din Franța, se stabilește în 1975 la Paris și se recăsătorește cu francezul Maxime Dufour, patronul a două societăți de publicitate și comunicare, cu care are o fiică, Isabelle-Marie. A revenit în România în 1990. Primită cu ostilitate de compatrioți, se întoarce la Paris. Se căsătorește a treia oară cu Dumitru Ciaușu, ambasadorul României la Paris. După divorțul de al treilea soț revine în România în 2000. Este inițiatoarea și președinta Uniunii Artiștilor Liber Profesioniști din România (U.A.L.P.R.- Artis) și autoarea Legii 109/2005 privind indemnizația pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România (Legea „Mihaela Mihai”). A avut tentative pentru depunerea candidaturii ca independent la primele alegeri pentru Parlamentul European din noiembrie 2007, precum și în 2009, fără a reuși însă strângerea celor 100.000 de semnături necesare.

Angela Similea a fost considerată multă vreme drept cea mai frumoasă (...și cea mai elegantă!) cântăreață din România. Cariera ei nu a fost, însă, deloc una lesnicioasă. Născută pe 9 iulie 1946 în comuna 1 Decembrie din județul Ilfov, Angela Similea a fost cel mai mare din cei trei copii ai familiei Petre și Gherghina Similea, având doi frați mai mici.

„M-am născut lângă București, în comuna 1 Decembrie, de unde era tatăl meu. El era angajat în administrașia Palatului Regal, iar mama mea era o țărancă simplă, dintr-un sat de lângă Mangalia. Acolo mi-am petrecut eu copilăria și toate vacanțele, până la adolescență. De acolo am cele mai frumoase amintiri, fascinația pe care mi-o produceau imaginile specifice unui sat dobrogean - turmele de oi, extraordinarele herghelii de cai alergând liberi pe câmpuri, bostănăriile cu pepeni uriași și dulci ca zahărul, mesele luate pe câmp, la umbra căruței, atunci când mergeam cu verii mei mai mari la cosit, gustul iaurtului din lapte de oaie, pe care-l mâncam cu mămăliguță rece, sau gustul pepenilor pe care-i spărgeam dimineata, în zori, plini de roua, sau acela al dudelor albe, parfumate”, povestea emoționată artista într-un interviu pentru revista Formula AS.

Marea cântăreață are o poveste de familie foarte interesantă. Tatăl ei, buzoianul George Pâslaru a fost ziarist și, inițial, a susținut o mișcare politică de extremă dreapta, înainte de Al Doilea Război Mondial. Apoi, pentru a-și spăla păcatele, a plecat pe frontul rusesc în calitate de corespondent de război. Ajuns la Odessa, a cunoscut o cântăreață de operă originară din Bârlad, Victoria Dimitriu, cu care s-a căsătorit în decembrie 1942. Peste un an de zile, la București venea pe lume viitoarea artistă.

După 1945, tatăl ei a fost condamnat la închisoare pentru activitatea sa politică, iar – pentru a-și proteja familia – a divorțat, apoi s-a recăsătorit și, autodidact fiind, a devenit compozitor(!). De altfel, și în familia mamei erau mulți artiști: unchiul, Ion Dimitriu-Bârlad, a fost sculptor, iar mătușa - balerină. Tatăl a murit în 1961, când fiica lui avea doar 18 ani. Anterior, însă, îi făcuse legătura cu George Grigoriu, cel care avea s-o lanseze în muzică.

Corina Chiriac nu a fost niciodată o vedetă convențională, care să se supună canoanelor sociale rigide, dimpotrivă! Viața sentimentală a marii artiste dovedește asta cu prisosință. Un celebru dar capricios fotbalist, un toboșar de geniu dar și idolul femeilor din altă țară se numără printre faimoșii iubiți ai talentatei noastre vedete...

Corina Chiriac s-a născut pe 26 octombrie 1949 la București, într-o familie de prestigioși muzicieni. Tatăl său, compozitorul Mircea Chiriac (1919–1994), a fost profesor la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. Mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), a fost profesoară de pian la același Conservator. (Dar cel mai celebru personaj cu acest nume, contrar unor păreri, nu era străbunicul ei! Era doar o coincidență de nume cu Dimitrie G. Kiriac, faimos compozitor, muzicolog și folclorist român, care a trăit în perioada 1866-1928.)