Cînd trăiești în teritoriul nezbuciumat al siguranței care se-mplinește odată cu-nserarea, nici nu percepi binecuvîntarea care animă lucrurile, pentru că așa consideri că trebuie să fie. În lipsa celor mari, te apleci asupra celor mici, așa cum în vremea liniștii trebuie să te-nfiori la gîndul furtunii care nu se mai ivește. Nu judeca lumea prin prisma faptului că vezi lumina ultimului vagon după ce trenul a trecut. O singură epopee relaxată cu un fior deșelat în raza acestui concept de miraculoasă întîmplare de prea puțini apreciat...

Există opinii – printre care și a celui mai bogat om de pe planetă, Elon Musk, pînă nu va da și el faliment naibii - potrivit cărora existența noastră este posibil să fie înscrisă în traiectoria unui univers deja încheiat, în care eroii reprezintă personaje într-un joc video conceput de o civilizație avansată. Aud tîmpenia asta cu civilizația avansată de zeci de ani și sunt despre ea de zece ori mai puține dovezi decît despre Dumnezeu, care, în mintea acelorași tăuni, cu certitudine maximă nu există, dacă n-o fi o conspirație gigantică pentru...

Ascult un cîntec vechi, atît de vechi încît pot spune că-l știu de cînd eram tînăr. Cînd eram tînăr, ani în șir am zidit o realitate aparte din cărămizile puse sub ochi de ce-mi cădea în mînă, inclusiv cîntece. De altfel, întreaga mea generație – a celor cărora le păsa – a trebuit să se mulțumească a cunoaște lumea numai din evocări culturale: muzică, literatură, filme, constatări filozofice, picturi, memorii și fabulații istorice. 
E un fenomen pe care-l observi fără să te forțezi privind apusul de soare. Definiție și succes: asfințitul este acea parte a zilei în care lumina se diminuează rapid, creînd un gol în sorbul căruia pătrunde echipa schimbului de noapte. Sunt două faze absolut contrastante a căror percepție se datorează slavei vizuale. Celelalte senzații nu-și modifică cu nici un chip distribuția – nu vă bateți capul. Nici apa cu focul nu propun o dinamică disruptivă atît de apocaliptică, pentru că pot conviețui în același peisaj, pot fi simultane, chiar...

E greu de stabilit dacă prin aceste văi a existat vreodată altceva decît păduri și
izvoare, lacuri, catacombe și iar păduri. Cel mult străbătute de o firavă potecă abia
întrezărită marcînd negoțul între localități la mari distanțe de demult. Dacă sapi pentru
generozitatea unei fîntîni ai șanse să dai de frînturi de obiecte primitive, bucăți de oase
răzlețe, resturi de animale mici și chiar de cort putrezit, care denotă că civilizațiile zonei
s-au oprit în preajma Evului Mediu, oglindind ceva mult mai vetust. Riscul invaziilor
asiatice, ciuma...