Ștefan Bănică (Senior) (11 noiembrie 1933, Călărași – 26 mai 1995, București) a fost un mare actor român de teatru și film, dar și un remarcabil cântăreț *„Hei, coșar, coșar....”, „Gioconda se mărită”, „Cum am ajuns să te iubesc....” etc.). De altfel, era fiul celebrului lăutar Drăgan Costandache Bănică, iar pasiunea pentru muzică s-a transmis și nepotului său - Ștefan Bănică Junior.

Deși pe scenă sau pe micul și marele ecran afișa întotdeauna un aer vesel, molipsitor, de veșnic boem, în realitate viața lui a fost presărată cu numeroase drame și suferințe. Publicul nu a știut niciodată că, de pildă, a suferit de trei ori infarct, pierind în cele din urmă la doar 61 de ani. „Problemele lui de sănătate au fost tributul pe care l-a plătit pentru eforturile pe care le făcea, pentru credinţa pe care a avut-o în profesie”, explicaa Ștefan Bănică Junior, despre regretatul său părinte.
În doar câțiva ani, Bănică Senior și-a pierdut aproape toată familia: a doua soție, mama și fratele. „Tata era un tip care iubea viața și asta se simțea cel mai tare la el. Era un bonviveur, dar știa să-și ascundă necazurile, atunci când apăreau. De multe ori, viața lui n-a fost tocmai roz”, a declarat fiul său. De altfel, alt lucru mai puțin cunoscut, acesta nu era singurul său fiu. Ștefan Bănică Junior este rodul relației cu ziarista Sanda Vlad-Liteanu, însă părinții lui au divorțat, iar Bănică Senior s-a recăsătorit cu Irina, o creatoare de modă. Cu ea a avut un al doilea fiu, numit Alexandru Silviu, dar amândoi au pierit înainte de vreme: Irina de o maladie necruțătoare în 1985, iar Alexandru Silviu în urma unui accident de mașină în anul 2001. (O iubire neîmpărtășită a fost cea pe care i-a purtat-o Cristina Stamate.)
Pe numele său complet Ștefan Constantin Bănică, artistul s-a născut în 1933 într-o căsuță modestă de pe strada Pompierilor din orașul Călărași.Când familia s-a mutat la Bucureşti, copilul Bănică, având înclinaţii artistice, a cântat în corul de copii al Radioului și a jucat in spectacole de teatru pentru elevi.
Fiu de lăutar, Ștefan Bănică Senior ar fi trebuit să fie avocat. Tatăl său avusese mai multe procese și a fost impresionat de prestanța practicanților acestei meserii. A absolvit, însă, Institutul de Teatru din Capitală în 1955 şi în timpul studenţiei facea figuraţie la teatrele bucureştene, fiind remarcat apoi de Radu Beligan. A jucat la Teatrul CFR, la Teatrul Regional Bucureşti, pe scena Teatrului Bulandra, dar și la Teatrul Naţional Radiofonic.
Printre filmele în care a strălucit se numără: Cel mai iubit dintre pământeni (1993), De ce trag clopotele, Mitică? (1982), Nea Mărin miliardar (1978), Păcală (1974), Brigada Diverse intră in acţiune (1970), Brigada Diverse in alertă (1971) sau Cîntecele mării (1970).
„Cine vorbește de Pristanda, celebrul personaj al lui Caragiale, se gândește la Ștefan Bănică Senior care număra steagurile atât de nostim, încât nu a putut fi egalat până acum”, după cum a remarcat critica de teatru.
În teatrul de revistă, Bănică Senior a alcătuit un cuplu memorabil cu Stela Popescu. Din păcate, având programe difrite și jucâns la teatre diferite, acest dsuet fenomenal s-a destrămat, iar Stela și-a găsit un nou partener de scenă, pe Alexandru Arșinel.
Fiul său cel mare, Ștefan a avut șansa acestui părinte celebru: „Eu am avut norocul că eram burete, adică luam ca tot ce prindeam, vedeam. Mergeam cu el la repetiții, adică mă lua cu el, mă lăsa pe acolo și în memoria mea se adunau tot felul de lucruri, am avut șansa să cunosc de mic o grămadă de oameni, artiști uriași, actori, cu care apoi am avut plăcerea și onoarea să joc”,
Astăzi, al treilea artist care poartă numele Ștefan Bănică, nepotul Seniorului și fiul Juniorului - Radu Ștefan - esre, la doar 21 de ani, un tânăr actor în curs de afirmare. Istoria se repetă în chip fericit.
...„Sunt un om care n-ar supăra pe nimeni niciodată şi care înţelege să dăruiască tuturor oamenilor un surâs, o glumă, o butadă. În tinereţe am fost un vagabond, mai bine zis un hoinar. Am iubit oamenii, vinul, fetele frumoase şi la fel de nătângi ca mine şi voi rămâne în acest lanţ vrăjit toată viaţa”, spunea cândva Ștefan Bănică Senior.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro