LX.
Din jurnalul din urmă cu cîteva zile

M-am transformat încetul cu încetul, ca să nu mă observe nimeni. Unora le ies
coarne, altora aripi, alții prind solzi sau frunze, crengi și ochi auxiliari, mîini de furat
păgubaș și picioare de fugă intrată în gestiunea milițianului, dar aceste membre se
dezvoltă la vedere, din necesitate, sub văzul semenilor, care nici nu bagă în seamă
aberația tocmai pentru că transformările sunt evidente.

LVIII.

În comunitatea în care am trăit ani buni, seara zilei de miercuri reprezenta cea
mai curată parte a săptămînii, pentru că dimineața era ridicat gunoiul din toată zona,
lăsînd în urmă o impecabilă curățenie, care începea să decadă pînă la ridicarea
următoare, într-un ciclu care ne făcea mîndri de viață, iar după orele cinci ale după-
amiezii gospodinele treceau la programul recurent de spălare a rufelor, ceea ce făcea
ca atmosfera să se încarce de aromele fabuloase ale detergenților. La o seamă de
kilometri mai departe, cîțiva albi grași...

LVI.

Combinația dintre două sau mai multe forme de organizare a realității impune o
linie de demarcație nefolositoare nici uneia dintre ele. Adevăr – deformare, vale - deal,
alternanța democratică la guvernare (una dintre cele mai sfruntate plăsmuiri ale
Securității pentru a justifica prezența colegilor la guvernare: securiști – turnători,
colaboratori – activiști). Nimeni nu are de pierdut decît în situația în care cei buni vor
trece drept cei răi. Cum ar fi posibil? În condiții normale, n-ar fi, dar jurămîntul strîmb
implică un atac la...

Cam cît vreț sî staț? Cî trebă sî plătiț pi dinainti tătî suma! Nu șuguim, din
precinația unor dereglări cu consomatori di cazieri!

Nu mai simțea nici o legătură trainică cu lumea. Conectorul devenise lejer, fără
obligații sau predilecția consecințelor. În sfîrșit, după atîția ani de încordare, se putea
declara liber. Numai că libertatea este un concept întortocheat. Cînd era tînăr, Mihai
Ursachi i-a spus că programul lui începea la ora cinci, cu noaptea-n cap, ca fiind cea
mai bună perioadă a zilei pentru a scrie. Nu-l punea nimeni. Pentru el, care...

A venit și momentul despărțirii definitive, frățioare! Îți sugerez din tot sufletul să
nu te mai întorci în România! Nu mai ai pe nimeni care să te apere. Și ești ultimul
inamic care, potențial, riscă să agite liniștea Infernului. O eliminare fizică este pentru ei
o rezolvare fără complicații. Și apoi – la ce?