Ca întotdeuna în ultimele decenii suntem inundați de statistici și analize de date electorale. După ce, în trecut, numerele, procentele și stelele nu s-au aliniat mai niciodată în alegerile prezidențiale americane, încă mai ascultăm comentariile televizate bazate pe sondaje de opinie (care folosesc miriade de metodologii) ca pe niște preziceri astrologice. Din când în când, în sondaje și statistici apar anumite variații interesante. Să luăm în considerație re-stratificarea ideologică modernă.

Pentru procurorii democrați, aleși și nu desemnați, Letitia James și Alvin Bragg în New York, și Fanni Willis în statul Georgia singura platformă politică a fost promisiunea solemnă că vor folosi toate metodele la îndemână pentru a-l urmări penal și condamna pe Donald Trump. Și toți trei au fost aleși, demonstrând că votanții locali au fost pe deplin de acord cu platforma lor electorală anti-trumpistă.

Nominalizată la candidatura partidului democrat în alegerile prezidențiale, doamna Kamala Harris a trebuit să se reinventeze. Cu ajutorul ideologilor și consilierilor campaniei electorale, cu sprijinul fățiș al unei importante părți din media (de partid și de stat), vice-președinta candidată a uitat de unde a plecat, ce a declarant, pentru ce a militat.

Indiferent pe ce considerente a ales-o președintele Joe Biden pe doamna Kamala Harris ca să-i fie vice, la vremea aceea ca senator de California dânsa era catalogată drept unul dintre cei mai liberali (neo-progresiști socialiști) membri ai congresului american. Evaluare preluată și publicată în media din recunoscutul proiect Voteview, ”o bază de date cuprinzătoare și un instrument de vizualizare a voturilor nominale din congres” (voteview.com).