*
Știrile curg anapoda: după ce majoritatea comentatorilor au prezentat ideea că întreaga secție de creație literară a fost trup și suflet în favoarea primirii, cei care au orchestrat rejectarea și au încercat s-o justifice ar fi fost, de fapt, doi literați de frunte: unul de pe malurile Dâmboviței, în persoana fiorosului securist îmbătrânit Nicolae Breban, fost membru al CC al PCR, prieten notoriu cu Cornel Burtică și generalul de Securitate Nicolae Pleșiță, și celălalt, ca să nu fie atinsă consistența compoziției culturale a patriei, coborât de după Prut, în haina lui Valeriu Matei, care și-a perfecționat româna în Măreața Uniune, cel care l-a publicat în urmă cu câțiva ani pe cunoscutul colaborator al Securității, Dan Voiculescu, declanșând un scandal care până și pe români a reușit să-i oripileze.
*
La cei 91 de ani de slujbă la umbra patriei socialiste, Nicolae Breban, care a trecut o vreme (până la, vai, apariția lui Mircea Cărtărescu) drept cel mai valoros prozator român contemporan, a declarat: E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. E de la sine înțeles că abia lucrările sale sunt la nivelul acesteia, din moment ce Nicolae Breban este membru plin al înaltului forum. Pentru a-și da ignoranța pe gât, domnia sa a oferit și formula succesului în domeniu: În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet. Cărtărescu este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, (…) nu este capabil de ficțiune.*
Dacă n-ai bănui că e vorba de o adunare reprezentând tot ce are România mai bun, te-ar pufni râsul, deoarece d-l Breban vorbește cifrat. Dacă n-ai cunoaște vârsta venerabilului, te-ai îngrozi, pentru că minciuna poate trece ușor drept eroare și ticăloșia, o formă a senilității. Trilogia Orbitor, cât și romanul Solenoid, cuprind sute de personaje trecute prin zeci de situații inedite, desfășurate sub pana poetică a unui geniu al modernității. Numai crunta amnezie a răutății îmbătrânite îl face pe Nicolae Breban să considere că Mircea Cărtărescu nu este capabil de ficțiune. *
Asta în ce ne privește pe noi, între noi, dintre noi. Asaltul furibund vine din partea lui Valeriu Matei, care-l pune la zid pe autorul român, vinovat de-a fi făcut imprudența, într-un articol din urmă cu 20 de ani, să considere drept antisemit poporul român, dând dovadă, susține sovieticul, de necunoașterea trecutului nostru glorios, așa cum e. Cum locul lui Mircea Cărtărescu în Academie urma să fie cuprins nu la secția de istorie, ci în cea de beletristică, nu vedem de unde atâta risipă de plămâni. Cât despre valoarea literară a scrierilor cărtăresciene, Valeriu Matei nu ne lasă nici un dubiu: „niște divagații neobișnuite, la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite. (…) Nu aceasta este literatura.” Îmi cer scuze, este imposibil de comentat fără a cădea din criteriile acceptate ale limbajului urban. *
Gabriel Liiceanu, filozof și editor, el însuși un autor literar de o capacitate umilitoare în detrimentul unui Valeriu Matei, a rezumat întreaga tărășenie astfel: De ce, așadar, să vrei să intri într-un asemenea loc, din care, aflându-te și văzând ce se întâmplă, firesc ar fi să vrei să ieși? A fi membru al Academiei, în actuala ei configurație, nu este oare o simplă cocardă nedemnă? De ce să vrei să faci parte dintr-o Academie care, absorbindu-te, te dezonorează în loc să te onoreze? (…) N-ar fi mai bine să desființăm întâi această adunătură incertă, iscată din volbura istoriei trecute și prezente, și să facem în loc una nouă ca apa neîncepută?*
Din nefericire, acest scandal atinge în rărunchi problema reală a întregii Românii: instituții învechite, în care colcăie bătrâni uitați de moarte și de bun-simț, securiști senilizați care blochează orice formă de progres și modernitate, prin mijloacele dictaturii și ale pumnului în gât. În configurația ei lălăită, Academia Română ar trebui desființată prin decret prezidențial și hotărâre guvernamentală. Acești indivizi murdăresc istoria culturii naționale, cât a mai rămas din ea din rămășițele prostituate de comuniști (cărora alde Nicolae Breban le închina laude și mângâieli). Academicieni de rușine, a căror listă ar trebui popularizată, pentru a-i vedea pe cei 37 care au votat pentru rejectarea celui mai mare prozator al istoriei noastre, ca să le știe orice român identitatea și competența. Vorbim de terfelirea patriei, de umilirea valorilor naționale, de avântul agramatismului prin care suntem tot mai cunoscuți în lume, de barbarizarea unei națiuni care i-a dat pe Eminescu și Cioran, Ionesco și Brâncuși, Caragiale și Enescu. *
O instituție care consumă de pomană banii taxați ai poporului, cu nimic mai presus decât Securitatea și aparatul de propaganda de pe vremuri, Comitetul Central, Guvernul comunist, educație și medicină, presă, agricultură și sistem bancar. Dacă nimic nu funcționează cum ar trebui în România socialistă, în cea democrată și în nici un fel de Românie, de ce, totuși, ar funcționa creierul putrezit la vârf? Acest creier trebuie lobotomizat și scos la marginea unui drum, unde să fie lăsat pradă pisicilor, cum se spune că s-a întâmplat cu cel al lui Eminescu. Oricum, și pe el l-ar fi respins! Nu întrunea numărul necesar de personaje.Liviu Cangeopol
18 februarie 2025 Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro