Curios, întristător și oarecum neașteptat episod este acesta care marchează începutul mandatului lui Keir Starmer în calitate de Prim Ministru al Marii Britanii. Povestea este simplă: nu-i plac conservatorii, ceea ce este firesc, și ca atare nu suportă să-i fie aproape obiecte sau imagini care să stea mărturie asupra succeselor politice ale acestor, cu atât mai puțin să fie obligat să le contemple zi și noapte, expuse în reședința oficială de la nr.10 din Downing Street.
În consecință, omenește vorbind, cum să nu înțelegi că omului îi stătea în gât portretul ilustrei sale predecesoare, Margaret Thatcher, cea supranumită „Doamna de Fier”, un tablou semnat de Richard Stone (plătit cu 100.000 lire de un donator anonim) și, culmea ironiei, comandat de un alt prim ministru, Gordon Brown, figură istorică de primă importanță în galeria laburiștilor britanici. O operă de artă și nimic mai mult, valoroasă prin semnificația ei simbolică în raport cu personalitatea Doamnei de Fier și care , până în acest moment, a putut fi admirat neîntrerupt în fostul birou ocupat odinioară de Margaret Thatcher și care, neoficial, îi poartă acum numele.
Așa ar fi trebuit să rămână acolo tocmai pentru că este vorba despre un personaj istoric major al istoriei britanice, probabil ultima persoană care a continuat linia de forță inaugurată de Churchill și, din ce în ce mai sigur, ultima apărătoare, folosind orice mijloc, inclusiv ordonând intrarea în război, a intereselor a ceea ce fusese odinioară Imperiul Britanic și prestigiului său global. Poate și din această cauză un sondaj YOU GOV de ultimă oră dezvăluie faptul că aproape jumătate dintre britanici găsesc că mișcarea făcută de noul Prim Ministru este „inacceptabilă”.
Decideți dvs. dacă este vorba despre o simplă poveste din subsolul intrigilor eterne care, asamblate, formează istoria politică a lumii sau, dimpotrivă, e vorba despre continuarea unui demers de tip destructiv foarte comun, acela prin care unii lideri politici ai lumii au dorit să poată să rescrie istoria de până atunci a spațiului în care trăiau, remodelând realitățile și rescriind mai apoi faptele pentru a lăsa lumii o moștenire care să le poarte amprenta.
Toți au creat mai întâi un spațiu liber în memoria activă a timpului în care trăiau, înlăturând imaginile care mai subzistau asupra contribuției unor actori din trecutul apropiat, șterși, la propriu, din manualele de istorie, din muzee sau din arhive.
Povestea acestor încercări de șterge a memoriei colective este absolut fascinantă, începe din antichitate și continuă exact în aceiași termeni până azi, trecând – pentru a vă reaminti de lumea în care am trăi unii dintre noi – de preluarea locală a învățăturilor școlii sovietice staliniste în ce privește modificarea istoriei prin transformarea treptată, până la absurd, a fotografiilor în care figurau din ce în ce mai puțini eroi ai Revoluției, în final totul reducându- se la singurul personaj agreat, Iosif Vissarionovici, cel de la care începea noua istorie.
Dar, ca întotdeauna, mai există și varianta, cu mult mai simplă, care să explice totul printr-o toană de moment sau ca urmare a uni indicații primite de la un designer (laburist) de interior. Oricum gândiți-vă numai ce-ar însemna ca viitorii noștri lideri să se lase inspirați de moda eliminării fotografiilor sau tablourilor din istoriile noastre oficiale. Pe cine ar lăsa, pe cine ar scoate, asta presupunând că ar ști despre cine e vorba. Dacă nu, rămâne cum a fost, adică mișcări reflexe la nervi pe creier și din dorința a de a închide eroic lupta împotriva dușmanilor politici și a imaginii lor din neam în neam.
CRISTIAN UNTEANU
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro