Ceea ce îngrijora Kremlinul s-a petrecut azi: Finlanda a cerut să adere la NATO! Pe fondul agresiunii rusești din Ucraina, se pare că același lucru îl va face în curând și Suedia!

„Sperăm că pașii la nivel național încă necesari pentru a lua această decizie vor fi luați rapid în următoarele câteva zile”, au spus președintele Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin, care au susținut o declarație comună de presă.

Care va fi reacția Rusiei? Deocamdată, Kremlinul a anunțat exerciții militare cu submarinele nucleare în Marea Baltică, în apropierea zonei maritime aFinlandei. Însă Vladimir Putin declarase recent referitor la intențiile acestor două țări scandinave că o asemenea decizie va avea „consecințe militare și politice grave”. Iar fostul președinte al Rusiei, actualul vicepreședinte Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a amenințat din nou Occidentul cu un „război nuclear”, după anunțul Finlandei că va cere aderarea la NATO. Medvedev a scris un mesaj pe Telegram, potrivit The Guardian, în care transmite că există „riscul” unui „război nuclear în toată regula”.

În regiune, Norvegia, Danemarca și statele baltice (Lituania, Letonia, Estonia) sunr deja membre NATO. La fel și Polonia. Astfel, Rusia se simte amenințată că alianța Militară Nord-Atlantică ajunge și mai mult la hotarele ei.

„Salut declaraţia comună a preşedintelui Finlandei Sauli Niinistö şi a prim-ministrului Marin Sanna cu privire la aderarea la NATO a Finlandei. România este un susţinător ferm al politicii uşilor deschise a NATO şi este gata să susţină Finlanda în procesul de aderare. Împreună suntem mai puternici!", a scris Klaus Iohannis, imediat, pe Twitter.

Finlanda are o graniță cu Rusia întinsă pe 1.300 de kilometri și un trecut dur cu vecinul ei, atât pe vremea Imperiului Țarist cât și în timpul Uniunii Sovietice.

În 1809, după ce a fost cucerită de armatele Țarului Alexandru I, Finlanda a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la sfârșitul lui 1917. Profitând de perioada tulbure de după declanșarea Revoluției din Octombrie, Finlanda și-a declarat independența.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Finlanda a luptat de două ori împotriva agresiunii Uniunii Sovietice: în Războiul de Iarnă din 1939–1940 după ce Uniunea Sovietică a atacat-o; și apoi în Războiul de Continuare din 1941–1944, concomitent cu Operațiunea Barbarossa, prin care Germania invadase Uniunea Sovietică. Timp de 872 de zile, armata germană a asediat Leningradul, al doilea oraș al URSS. Asediul Leningradului s-a soldat cu moartea a circa un milion dintre locuitorii orașului. Trupele finlandeze au controlat unele din zonele de lângă oraș, dar au refuzat să-l atace sau să permită germanilor să utilizeze teritoriul finlandez de drept ca bază de atac; este încă controversat dacă se poate spune că finlandezii au contribuit la asediu sau l-au stânjenit.

Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Drept consecință, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Națiunilor la 14 decembrie. Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se așteptase să cucerească întreaga țară până la sfârșitul anului, dar rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă își depășeau numeric inamicii în proporție de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când țara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic Regiunea Karelia, reprezentând aproximativ 10 % din teritoriul național și 20 % din capacitățile sale industriale.
Aproximativ 422.000 de karelieni, 12% din populația Finlandei, și-au pierdut căminele. Armata și civilii din zonă au fost evacuați în grabă, în conformitate cu termenii acordului, și doar câțiva civili au ales să devină cetățeni sovietici. Finlanda a fost nevoită, de asemenea, să cedeze o parte a raionului Salla, Peninsula Kalastajansaarento din Marea Barents și patru insule din Golful Finic. Peninsula Hanko a fost concesionată pentru 30 de ani Uniunii Sovietice pentru construirea unei baze militare. Privind în ansamblu, condițiile tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Rușii căpătaseră orașul Vîborg în plus fața de cererile lor de dinaintea războiului.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro