Cum unde e America?

Mă bucur că, în sfârșit, m-au găsit cititorii și mi-au transmis prin email opiniile, comentariile și, mai ales, întrebările lor. Ceea ce vă încurajez pe toți să o faceți, atâta vreme cât folosim cu toții un ton civilizat, respectând dreptul la opinie al tuturor. Sunt la tudor @ petrut.biz, căsuța poștală a paginii mele de pe internet.
Cu toată canonada de știri, imagini, povesti, reportaje, ceea ce știm despre conflictul armat din Ucraina este că nu știm prea multe. Chiar dacă a dominat în ultimul timp ciclul media, invazia care a cutremurat un întreg continent s-a transformat uşor, dar sigur, în propaganda din ce în ce mai puțin subtilă, în stil rusesc. Din partea tuturor părților. De aceea înțeleg de ce mai mulți cititori sunt nelămuriți și nu știu ce să mai creadă. Cel mai afectat pare a fi domnul Sabin S. din Sighetu Marmației, pe bună dreptate, pentru ca se află extrem de aproape de țara vecină și prietenă. Sabin ne întreabă direct și fără drept de apel unde este America? Ce face America ca să opreasca agresiunea și/sau să răzbune atrocitățile rusești?
Trebuie să aruncăm o privire în trecutul apropiat, când fostul președinte Donald Trump era acuzat de aroganță pentru că acuza Germania și alte țări europene că se vând la ruși contra energie de toate felurile. Era la fel recriminat că omenirea nu mai are nevoie de impertinența americană de a se considera polițaiul lumii. Așa că, chiar dacă actualul președinte Joe Biden a re-balanțat relațiile bilaterale cu Europa, administrația de la Casa Albă nu are momentan niciun interes să re-devină polițaiul bine înarmat care să rezolve problemele mondiale.

Din punct de vedere geopolitic, Statele Unite n-au nici un avantaj strategic în partea de Est a Europei. Pentru tacticienii americani, Ucraina era „în joc” și, inevitabil, în zona de influență rusească. Barak Obama i-a lăsat în pace pe ruși după ce au anexat Crimeea. Trump l-a ținut la mantinelă pe Vladimir Putin, pentru că era imprevizibil și gata mereu să pună mâna pe trăgaci (vezi Siria, Iran). Domolul unchi al naţiunii, Joe Biden, nu are cum profita dacă riscă un război continental. Presiunea populară este clar împotriva angrenării soldaților americani în conflict. Politicienii, indiferent de culoarea politică, se împart în două tabere, pacifiști sau extrem de belicoși. Din cauza acestei rupturi, Biden nu are suportul necesar pentru a escalada situația și, din cauza popularității sale în cădere liberă, nu are cum să ia nicio măsură care sa fie ne-populară. Pentru americani, a pune presiuni economic-sociale pe ruși și a înarma pe ușa din spate forțele ucrainiene sunt o ripostă măsurată.
Trebuie de asemenea menționate mișcările de trupe și armament americane din Europa, cu impact de lungă durată și pentru România. Și faptul că fabricile de armament americane au trecut imediat la producția de muniție pentru armata ucraineană. Deci America face multe pentru Ucraina. În măsura în care stă departe de un conflict direct.
Trebuie să menționăm și niște subtilități, din care șoapte încep să se audă în comentariile media americane. Joe Biden este îndatorat Ucrainei pentru ca nu a făcut publice documente despre afacerile mai mult sau mai puțin curate ale fiului său Hunter Biden. În egală măsură, democrații continuă să susțină că rușii au câștigat alegerile din 2016 pentru Donald Trump, deși nu s-a dovedit nimic. Drept pentru care ar fi înclinați să intervină nu numai în Ucraina, ci să ajungă până la înlăturarea completă și definitivă a lui Putin („prietenul lui Trump”) și la îngenuncherea Rusiei. Pentru democrați este o interesantă deviere de la principiile lor ideologice (și de la pacifismul socialist globalist al ultimilor ani). În concluzie, chiar dacă administratia și majoritatea parlamentară democrată ar risca să se angreneze militar în conflictul ucrainean, vocea poporului votant – în an de alegeri parlamentare – este mult prea puternică. De aceea, dragă Sabin S., America e pe-acolo, dar nu foarte-foarte. Și face cât poate, în context. Iar dacă e insuficient, va fi judecată de istorie.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro