„Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...”

Cel mai cunoscut poem al lui Ștefan Augustin Doinaș, balada „Mistrețul cu colți de argint”, a devenit foarte popular în perioada Cenaclului Flacăra datorită interpretării expresive a lui Mihail Stan, actor la Teatrul Giulești, despre care folkistul Evandro Rosetti își amintește că deținea și... centura neagră la karate, altminteri fiind un personaj sobru și discret, care nu încerca să iasă în evidență în mod ostentativ, deși, atunci când recita, avea întotdeauna sala la picioare.

Actorul Mihai(l) Stan s-a născut pe 12 iulie 1940 la București, copilărind în fostul cartier Uranus, demolat după 1980, prietenii săi de atunci fiind „Moțu” Pittiș, „Ciocu” Vintilă și Horia Stoicanu. A fost absolvent al IATC în 1964, a jucat pe diferite scene, a apărut în filme, în montări la televiziune și în spectacole de teatru radiofonic. A jucat în filme ca Șah la rege (1966), Bună seara, Irina (1980), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980), Veronica se întoarce (1973), Veronica (1972), Înghițitorul de săbii (1981), Probleme personale (1981) și altele. A apărut și la Teatrul Naţional de Televiziune , în piesa '„....Escu'' scrisă de Tudor Muşatescu. În anul 1990, sub bagheta lui Dinu Cernescu , Mihai Stan a jucat rolul ManoNle, servitorul familiei Necşulescu, alături de mari actori precum Ştefan Bănică și Ştefan Mihăilescu-Brăila. Cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o pe scena Teatrului Giulești din Capitală.

„Mihai Stan era un actor, asa la prima impresie, putin altfel decât ceilalti. (...) Era desigur mai serios, mai retras, putin mai in varsta, imbracat in cojocul lui de piele neagra si cu sapca din acelasi material si culoare, daca ma gandesc mai bine semana mult cu cel din trupa de la Village People! Mustata si ciocul a la Aramis erau foarte curate si se vedea ca le purta cu mandrie. La inceput nu prea intelegeam rostul lui in tot ce se petrecea acolo, recita din poeti mai putin cunoscuti si trebuie se marturisesc ca nu eram foarte atent la cea ce facea pe scena. Apoi ne am apropiat mai mult, asa cum era si in firescul lucrurilor, aflasem ca era, nu tin minte ce centura, de Karate si alte minuni orientale. Apoi, intr-o seara vine cu o piesa noua, un text ce cunosteam destul de bine si care imi placea foarte mult, îl canta un prieten de al lui Doru Stănculescu, care facuse muzica fara se stie se cante la niciun instrument, poreclit Stalin. Era vorba de Mistrețul cu colți de argint al lui Stefan Augustin Doinas, un poem superb pe care Mișu îl recita dumnezeieste, te facea se vezi filmul poveștii”, povestește Evandro Rosetti, membru și el al Cenaclului în perioada studenției sale în România în prima parte a anilor 80. Înainte de acest moment, Mihail Stan devenise cunoscut recitând „Monologul puiului de vulpe” de Evgheni Evtușenko.

Conform unor mărturii, balada Mistrețul cu colți de argint ar fi fost scrisă, sau mai exact, prima dată prezentată public în 1945, la Sibiu, la Cercul Literar, grupare din care mai făceau parte Radu Stanca, Ion Negoițescu, Ioanichie Olteanu. Poemul a fost publicat în volum mai târziu, în anul „978, în cartea „Alfabet poetic”. Cu acest volum, poetul obținuse, în 1947, Premiul „Eugen Lovinescu”. Volumul însă nu a mai apărut atunci, din cauza schimbărilor politice, în 1957 poetul fiind trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale și pentru „omisiune de denunț”. Dincolo de intriga baladei, tema este căutarea absolutului, urmărirea până în pânzele albe a unui ideal, trecându-se prin diferite etape ritualice, până la sacrificiul de sine, vânătorul devenind în fapt cel vânat...

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro