...O nebunie de serial din anii 60: Aventurile echipajului Val-Vârtej este o serie TV pentru copii realizată de Televiziunea Română în anii 1960-1970. A fost, practic, primul serial TV românesc. Scenariul acestei serii a fost scris de Octavian Sava, din personajele seriei făcând parte figuri celebre din literatura pentru copii, precum Baronul de Münchhausen din cartea Aventurile baronului Munchhausen de Gottfried August Bürger și savantul Jacques Paganel din romanul Copiii căpitanului Grant de Jules Verne, sau figuri inspirate de personaje celebre precum reporterul Ionuț, un alter ego al reporterului Tintin din seria de benzi desenate Aventurile lui Tintin.

Acțiunea este independentă de la un episod la altul, echipajul Bătrânei Carapace comandate de căpitanul Val-Vârtej găsindu-se în diferite colțuri ale lumii în situații dificile pe care reușesc să le învingă datorită curajului, cunoștințelor științifice sau umorului. Tema filmului a fost preluată de Camil Georgescu în piesa de teatru Baronul Münchhausen și căpitanul Val-Vârtel în căutarea lui Paganel. Premiera piesei, în regia Elenei Simionescu, a avut loc pe 25 noiembrie 1970 la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, personajele principale fiind interpretate de Dem Savu și Nicolae Gărdescu.În 2002 Octavian Sava a scris piesa de teatru Val-Vârtej și Vasul Fantomă, o continuare a aventurilor echipajului Val-Vârtej. Aceasta a fost prezentată la Teatrul Excelsior din București în regia actorului Ion Lucian care a interpretat și rolul căpitanului Val-Vârtej.

În versiunea originală de televiziune, Dem Savu (și, ulterior, Septimiu Sever) îl joacă pe Căpitanul Val-Vârtej, iar Nicolae Gărdescu (iar, apoi, Aurel Giurumia) îl interpretează pe Baronul de Münchhausen, în vreme ce Grigore Gonța este reporterul Ionuț. Dar, de departe, cel mai popular personaj este Paganel, căruia i-a dat viață actorul Tudorel Popa.

Tudorel Popa (24 decembrie 1925, Iași – 24 martie 1978, București) s-a născutîn capitala Moldovei în familia profesorului universitar Grigore T. Popa (1892-1948) de la Facultatea de Medicină și Farmacie, care îi și ppartă numele începând din anul 1990.. A urmat școala primară și primele clase secundare la Colegiul Național din Iași (1932-1939). S-a refugiat împreună cu familia la București în 1942, absolvind acolo cursurile liceale și urmând cursurile Facultății de Chimie Industrială de la Politehnică. Se înscrie în anul 1945 la Institutul de Teatru, urmând în paralel ambele facultăți.

După absolvirea Institutului de Teatru, debutează ca actor în 1949, la Institutul de teatru, in piesa Amfitrion, de Plaut, si in Doi tinerii din Verona, de Shakespeare, jucând apoi la Teatrul Municipal (1949-1950), la Studioul actorului C.I. Nottara (ulterior Teatrul Nottara) și în final la Teatrul Mic. Pentru o scurtă perioadă (1951-1953) a fost asistent universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

În cei peste 30 de ani de activitate a realizat roluri memorabile, jucând în piesele Mincinosul de Goldoni, Ocolul pământului în 80 de zile de Kochout, Emil si detectivii de Kessner, piesă tradusa si pusa in scenă chiar de Tudorel Popa,  Liturghia de la miezul nopții de Peter Karvars, Căsătoria de Gogol, Cauțiunea de Hans Lucke, Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, Cântăreața cheală de Eugen Ionescu, Profesiunea Doamnei Warren de Bernard Shaw, Micii burghezi de Gorki, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Monsserat de Robles ș.a. A jucat în peste 20 de filme, câștigându-și însă cu adevărat notorietatea prin interpretarea personajului Paganel din serialul de televiziune Aventurile echipajului Val-Vârtej.

Simpaticul baron mincinos era și el un personaj foarte iubit, jucat de un mare actor.  Nicolae Gărdescu s-a născut pe 11 august 1903 la București și a devenit actor împotriva voinței familiei. Absolvent al Conservatorului, pe care l-a urmat în paralel cu Facultatea de Drept și Litere, tânărul a avut șansa de a-i avea profesori pe Constantin Nottara și pe Ion Manolescu. Fascinat de teatru, Gărdescu a rămas în memoria a zeci de generații de copii datorită colaborării cu televiziunea și cu teatrul radiofonic.

„Când am terminat liceul m-am înscris la Facultatea de Drept şi Litere şi într-o doară m-am prezentat la examenul de Conservator, unde am avut surpriza să reuşesc şi să fac parte din cei cinci elevi, trei fete şi doi băieţi, admişi la clasa maestrului Nottara. Ca să evit scandalul în familie, am motivat înscrierea la Conservator pentru perfecţionarea dicţiunii de care aveam nevoie în viitoarea mea carieră de avocat, pentru care, în familia mea, exista o tradiţie. Tatăl meu şi trei fraţi ai mamei au fost avocaţi, iar bunicul dinspre mamă a fost magistrat. Curios e însă că, la absolvirea Consevatorului, pe lângă faptul că defectul de dicţiune, graseierea, îmi rămăsese, mai căpătasem și altul mai cumplit: patima de teatru. Maestrul Nottara, văzând că la examen publicul trecea peste defectul meu de vorbire, mi-a spus: — Dacă în trei ani n-ai scăpat de graseiere şi publicul te primeşte aşa, caută să faci din acest defect o calitate. O notă în plus a viitoarei tale personalităţi artistice”, își amintea într-un interviu, din 1937, Nicolae Gărdescu.

Actorul Nicolae Gărdescu a debutat în cinematografie în 1962, în filmul “Celebrul 702”, regizat de Mihai Iacob. Printre alte pelicule în care a fost distribuit s-au aflat “Aventurile lui Tom Sawyer” (1968), “Moartea lui Joe Indianul” (1968), “Căpitanul Val-Vârtej” (1970), “Haiducii lui Șaptecai” (1971), “Zestrea domniței Ralu” (1971), “Săptămâna nebunilor” (1971). Fiica sa, frumoasa Irina Gărdescu, și ea o actriță foarte cunoscută în anii ’60 – ’70, a plecat din țară, a locuit o vreme în Statele Unite, apoi s-a stabilit în Franța.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro