Material realizat de publicația Observatorul din Toronto - partener Comentator.ro

Cu aproximativ un an și jumãtate în urmã, semnalam faptul cã la Craiova începeau lucrãrile de restaurare a unei clãdiri de patrimoniu, din centrul orașului, aleasã pentru a fi sediul unui viitor Muzeu al Cãrții și Exilului Românesc. Aceastã clãdire, identificatã sub numele de Casa Dianu (dupã primul ei proprietar), dar cunoscutã de actualele generații de craioveni mai mult sub numele de Școala Popularã de Artã (dupã destinația din anii comunismului) a fost transferatã în administrarea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, instituție care și-a asumat și dificila sarcinã a creãrii muzeului menționat.

De atunci și pânã acum preocupãrile bibliotecii au fost de a urmãri desfãșurarea lucrãrilor de restaurare și de a achiziționa material muzeistic pentru viitoarele expoziții. Este de menționat implicarea majorã a Consiliului Județean Dolj în derularea acestui proiect, care va conduce în final la o instituție muzeisticã unicã în România. Proiectul a fost finanþat în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020 și are o valoare totalã de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, majoritatea banilor provenind din fonduri europene, adicã o asistențã financiarã nerambursabilã de 4,2 milioane de euro.

La începutul acestei sãptãmâni, vizita în șantier a conducerii Consiliului Județean (președintele Cosmin Vasile, vicepreședintele Antonie Solomon și administratorul public al judeþului, Cosmin Durle) a prilejuit evaluarea stadiului de execuție, concluzionându-se cã acesta a ajuns în etapa finalã.

În aceea ce privește construcția, lucrãrile au inclus restaurare și reamenajare, aceasta din urmã vizând spațiul de la mansardã, cãruia i s-a dat funcționalitate. Pe ansamblu, execuția a avut un remarcabil grad de dificultate, clãdirea fiind, încã de la construcție, o adevãratã bijuterie arhitectonicã, chiar un reper semnificativ pentru arhitectura orașului. Ridicarea ei dateazã de la începutul secolului al XX-lea, ca locuințã a familiei de moșieri Dumitru și Sofia Dianu. Era o familie cunoscutã a Craiovei, între multele ale vremii, care a dat mai apoi câțiva intelectuali de marcã: magistrați, profesori, scriitori, comercianți.

Având un adevãrat amalgam de stiluri (baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de școalã francezã, neorenascentism) și restaurarea a trebuit sã ținã cont de fiecare element în parte. Firma executantã, Rasub Construct SRL, din Slatina, a adus sã lucreze aici o echipã de specialiști atestaþi de cãtre Ministerul Culturii. S-au realizat, așa cum preciza reprezentantul firmei, managerul de proiect Flavio Finta, lucrãri de consolidare a structurii clãdirii, foraje pentru verificarea compoziției solului, lucrãri de restaurare a pardoselilor de mozaic și a oglinzilor, a tâmplãriei din lemn de stejar, precum și a sobelor din teracotã, acelea care s-au mai pãstrat.

O atenþie deosebitã a fost acordatã refacerii componentelor artistice ale elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale și, mai ales, a rozetelor centrale la tavanele parterului. La unii dintre pereții interiori s-a lucrat asemeni restaurãrilor de la obiectivele religioase, unde sunt îndepãrtate straturile de picturã mai recente, spre a se ajunge la fresca originalã. În cazul de fațã au trebuit îndepãrtate șapte-opt straturi sucesive de var, aplicate în anii comunismului, dar rezultatul a adus surprise plãcute. La stucaturi s-au efectuat curãțiri, restaurãri și revopsiri, dar și aplicarea, la elementele care au fost inițial aurite, a unei foițe de aur de 24 de karate, adusã din Italia. Președintele Consiliului Județean, instituția titularã a proiectului, a apreciat cã lucrãrile au mers într-un ritm foarte bun și au fost realizate la o calitate exceþionalã.

Privind fondul muzeistic – și acesta este în stadiul final de pregãtire. De fapt, adunarea materialelor a început cu ani în urmã, înainte de declanșarea demersurilor pentru primirea clãdirii și trecerea la restaurarea ei.

S-a ajuns, în timp, la peste 20 de colecții de cãrþi ale unor autori români plecați în exil. Acestora li se adaugã manuscrise, corespondențã, publicații și diverse alte obiecte culturale. Sunt de notat fondurile: „Acad. Basarab Nicolescu”, „Mircea Eliade”, „Vintilã Horia”, „Andrei Șerban”, „Paul Barbãneagrã”, „Leonid Mãmãligã (L. M. Arcade)”, „Cicerone Poghirc”, „Victor Cupșa”, „Corneliu Șerban Popa”, „Andrei Codrescu”, „Bujor Nedelcovici”, „Mircea Milcovitch și Maria Mesterou”, „Constanța Buzdugan”, „Cezar Vasiliu” și altele. De asemenea, remarcabile sunt arhivele „Cenaclului de la Neuilly”, precum și documentele Asociaþiei „Hyperion”. Activitatea de achiziționare continuã și, așa cum menționa managerul Bibliotecii „Aman”, domnul Lucian Dindiricã, chiar recent patrimoniul a fost îmbogãțit.

Astfel, în urma unui parteneriat cu Biblioteca Româneascã de la Freiburg, aceasta a oferit o serie de documente personale ale fostului primar craiovean Nicolae Romanescu, parte dintr-o donație fãcutã de fiul acestuia, Marcel Romanescu, care, la un moment dat, a activat în Occident.

Un singur aspect mai menționãm și anume cã, dacã la parterul clãdirii au fost pãstrate elementele arhitecturale specifice vremurilor în care a fost ridicatã, mansarda este modernizatã și special gânditã de arhitecți pentru activitãți cu copiii. Aici, între altele, vor rula filme și se vor juca piese de teatru, copiii fiind atrași astfel în zona culturalã.

În principiu, s-a conchis în urma vizitei despre care aminteam, sunt create premisele ca nu peste mult timp sã se poatã trece la montarea mobilierului si asezarea colectiilor, iar anul viitor este posibil ca muzeul sã îsi primeascã vizitatorii.

Rodica Pospai Pãvãlan

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro