„Părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mânăstirea Brâncoveanu și apoi la Mânăstirea Prislop, Părintele Arsenie a început cu putere, cu duh apostolesc și proorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptare religioasă și morală a credincioșilor. Considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, Părintele şi-a luat crucea şi i-a urmat lui Hristos, învăţându-i pe cei care veneau să-l asculte să nu se uite la trup, care este trecător, ci la sufletul nemuritor.

Amza Pellea (7 aprilie 1931, Băilești, Dolj - 12 decembrie 1983, București) a fost un mare actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie, dar care, se speculează, prin aluziile politice din scheciurile televizate, i-ar fi adus și sfârșitul prematur, la vârsta de numai 52 de ani, urmare a evoluției galopante a unei maladii suspecte (repetând, oarecum, destinul lui Constantin Tănase, despre care s-a afirmat, de asemenea, că ar fi fost eliminat...

Într-un moment de euforie, unul dintre faimoșii mei profesori de la Filologie, Alexandru Piru, a avut un moment de sinceritate la care nu prea mă așteptam, evocându-mi relația cu mult mai tânăra sa parteneră de atunci: „-Închipuie-ți, dragă, că eu am sărit de 70 de ani, iar ea n-are nici 35! Sper să nu pățesc și eu ca bătrânul Caragiale cu Cella Delavrancea și să crăp de boala lui Calache, he-he!”. Am făcut ochii mari și Piru mi-a explicat că se temea de un infarct survenit în timpul actului, „afecțiune” pe care gura spurcată a lumii literare...