Unii actori par a fi predestinați unor anumite tipologii, chiar dacă disponibilitățile lor expresive sunt cu mult mai bogate. Deși, inițial, s-a remarcat interpretând Cetățeanul turmentat, Mihai Mereuță a fost apoi „condamnat” să joace multe roluri de personaje umile, în special pe cele de la „talpa țării”, regizorii pedalând excesiv aproape numai pe acest registru actoricesc. Câți știau, însă, că „țăranul” era, totuși, absolvent (și) de Filosofie?!? (Și de Seminar Teologic!) ...Dar povestea profesorului Corinei Chiriac la IATC este mult mai complexă și, ca o revanșă a destinului, continuă azi spectaculos prin fiica lui, ajunsă miliardară!

Mihai Mereuță (29 noiembrie 1924, Santa Mare, Botoșani – 1 aprilie 2003, București) a fost absolvent al Conservatorului din Iași (promoția 1948). De fapt, a oscilat între două posibile cariere destul de neasemănătoare. Fiul de țărani moldoveni, cel mai mare dintre nouă frați, avea o mare ambiție însă nu era hotărât ferm în privința drumului său în viață. După terminarea gimnaziului din localitatea natală, pleacă la liceu la Iaşi. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi. În paralel, urmează cursurile Conservatorului ''George Enescu'' din Iaşi, unde are posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filosofie, cât şi a Conservatorului, dar și a Seminarului din Iași (!), în 1948 este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.

A primit, apoi, confirmarea talentului actoricesc pe scena Teatrului Municipal din Ploiești (actualmente Teatrul „Toma Caragiu”), în rolul Cetățeanului turmentat din piesa „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureșteană. Va juca alături de: Ion Caramitru („Tineri căsătoriți caută cameră”), Mariana Mihuț („Interviu”), Toma Caragiu și Margareta Pâslaru („Opera de trei parale”). În 1983, a jucat alături de Octavian Cotescu, în spectacolul-eveniment „Cabala bigoților” de Mihail Bulgakov, în regia lui Alexandru Tocilescu, la Teatrul Bulandra.. Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa „Boabe de rouă pe o frunză de lotus” în bătaia lunii, jucată pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Gelu Colceag.

Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan. Corina Chiriac i-a fost studentă.

Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice și de peste cincizeci de roluri ca actor de film. Mai semnificativă este implicarea lui Mereuță ca actor în peliculele Pădurea spânzuraților (1965), Mihai Viteazul (1971) - Ieremia Movilă, Haiducii lui Șaptecai (1971,) Zestrea domniței Ralu (1971), Facerea lumii (1971), Doi haiduci și o crâșmăriță (1992), Liceenii rock 'n' roll (1992), Liceenii (1987), Masca de argint (1985), Misterele Bucureștilor (1983), Trandafirul galben (1982).

În ultimii ani ai vieţii, producătorii și-au reamintit beneficiile fizionomiei sale speciale, de „om de la țară”(?), așa că a ajuns să prezinte - cu mare succes, ce-i drept! - la postul public de televiziune TVR 2 emisiunea "„Ferma", dedicată agriculturii.

...Dar nu mulți știu că îndrăgitul actor a fost tatăl unuia dintre cele mai bogate românce, Măriuca Talpeș, care, alături de soțul său, Florin Talpeș, este fondatoarea companiei Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică și una dintre cele mai puternice companii de IT pornite în România. Confom Forbes, în 2023, averea familiei Talpeș se ridică la 4,9 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro), ceea ce o plasează pe locul 6 în Top Forbes 500 al celor mai bogați români.

Măriuca Talpeș are amintiri emoționante legate de tatăl său, după cum a mărturisit într-un interviu pentru Adevărul, din 2015. „Tata ne ţinea, pe mine şi pe fratele meu, departe de meseria lui. Ştiu că atunci când mai mergeam la el să ne asculte cum recitam câte-o poezie pe care o aveam de învăţat pentru şcoală, ne spunea: „Bine, bine, dar voi să nu vă îndrăgostiţi de meseria asta. E o meserie grea!“”, spunea acesta. „Acasă, el era destul de retras şi atunci când repeta, nu prea ne lăsa să-l deranjăm. Foarte rar mi-a spus, înainte de a intra pe scenă, o bucăţică dintr-un rol. Mai târziu însă, în facultate, după fiecare premieră de-a lui, îl aşteptam la ieşirea din teatru. Venea direct la mine şi se uita fix în ochii mei. „Cum a fost?“, mă întreba. „Bine, tată...“, îi răspundeam eu drăguţ. „Nu, nu, spune-mi, sever!“ El ştia că îl cunosc mai bine decât colegii actori şi îmi dădeam seama când nu „mă convingea“. Şi, de regulă, nu mă înşelam cu unele părţi”, a adăugat ea.

Măriuca Talpeș a mărturisit că Mihai Mereuță considera că toți oamenii sunt de la țară și a dezvăluit că acesta a făcut și seminarul teologic din Iași înainte să se îndrăgostească de teatru. „El avea şi o vorbă – cu toţii, cam 99%, suntem oameni de la ţară, iar restul de 1% nu recunoaşte. A copilărit în satul Santa Mare, judeţul Botoşani. Era cel mai mare din cei nouă fraţi. Pe bunica, din partea lui, n-am cunoscut-o, dar ştiu că, înainte ca tatăl lui să moară, i-a zis că trebuie să aibă grijă de fraţii lui. Or, la sate, ca să ai o situaţie financiară bună, trebuie să fii preot, învăţător sau doctor. Tata a făcut mai întâi seminarul teologic la Iaşi, iar, în paralel, mai sărea gardul şi mergea la Facultatea de Litere. A terminat seminarul, ba chiar a ţinut şi-o slujbă, însă între timp a început să-i placă teatrul”, a mai povestit fiica actorului, în interviul citat.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro