Gina Pătrașcu (născută pe 7 martie 1954, în orașul Petroșani, județul Hunedoara) este o cântăreață română de muzică ușoară, care a câștigat emisiunea concurs „Steaua fără nume” în anul 1977, a fost măritată cu actorul Horia Șerbănescu (mai vârstnic cu 30 de ani!), apoi a plecat definitiv în Germania.

Gina Pătraşcu s-a născut la câţiva kilometri de Petrila (pe atunci Lonea), oraşul familiei sale. Are trei fraţi şi o soră, ea fiind cea mai mare. A copilărit într-o casă frumoasă, mare şi spaţioasă care inţial a fost un Casino. Copil fiind, a urmat grădiniţa în limba maghiară. Acest lucru i-a folosit. Ani de zile mai târziu, în 1982, pe când era deja o vedetă, a înregistrat “Szep gyermek evek” varianta în limba maghiară a piesei “Copilărie, carte cu poveşti” pentru un disc de autor al apreciatului compozitor Jolt Kerestely. A cântat de copil. Talentul muzical l-a moştenit de la mama sa, care cânta foarte frumos. Tatăl artistei, cânta şi el şi se acompania la chitară. La o zi onomastică a tatălui ei, a venit să cânte o formaţie cunoscută de lăutari (Familia Brânză). La un moment dat, tatăl său a rugat-o să cânte, acompaniată de lăutari. A fost apreciată de toţi cei prezenţi iar formaţia de lăutari i-a propus să cânte cu ei la clubul din localitate. Astfel, de pe la 12 ani, până în clasa a IX-a, a cântat muzică populară la Clubul din Lonea-Petrila.

„Verile din copilărie le-am petrecut in mare parte in gradina bunicilor, gradina plina de pomi fructiferi de toate soiurile pe care bunicul meu ii ingrijea si ii altoia (era expert in asta). Cum casa bunicilor erau pe un deal, ne rostogoleam de zeci de ori pe zi. Tovarasi de joaca imi erau fratii, sora si verisoarele. Gradina aceea era plina de veselie, ne simteam liberi, rasfatati de soare si de bunica, foarte priceputa la gatit. Aveam o curte mare si acasa (la vreo 200 m) dar nu era in panta si distractia nu mai era aceeasi. Eu, fiind cea mai mare, trebuia sa am grija si de fratii mai mici. Daca pateau ceva, din cauza neglijentei mele, cand ajungeam acasa ma altoia mama de alergam prin toata curtea (si mama dupa mine cu nuiaua in mana). Casele vecinilor erau apropiate si cred ca se obisnuisera cu refrenele mele de la „Batuta ardeleneasca cu strigaturi“, povestea artista într-un interviu cu Marina Almășan.

În perioada 1961-1973, urmează clasele I-XII (cu excepţia clasei a IV-a, pe care a făcut-o în Jieţ, unde tatăl ei a lucrat ca inginer de mină) la Liceului Teoretic din Petrila, care se înfiinţase chiar în acelaşi an. Aici a fost colegă cu Ion Barbu (caricaturist), Carol Erdos (actor la Teatrul de Nord din Satu Mare), Iosif Kappl (compozitor şi basist în formaţia “Phoenix”). Tot în timpul liceului, începe să cânte muzică uşoară. De multe ori, a fost acompaniată de trupa liceului, care se chema “Moby Dick”. Începând cu clasa a IX-a, la Clubul din Lonea-Petrila, este acompaniată şi de formaţia de muzică uşoară “Canopus” (formaţia clubului din Lonea-Petrila).

În paralel cu şcoala generală şi liceul, începînd cu clasa a VI-a, urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Petrila. Mai întâi, în perioada 1966-1971, a urmat cursurile de pian cu profeoara Hedwiga Malide, apoi, în perioada 1970-1973 a studiat canto clasic la clasa profesorului Mihăilă. Primul an de canto l-a făcut în paralel cu ultimul an de pian. De multe ori, mama ei, o înscria la concursurile de prin statiunile unde mergea pentru tratament. Astfel, prima distincţie o obţine pe 08 iulie 1966, la Borsec, când i s-a decernat premiul pentru “Cea mai bună interpretă de muzică populară”. Apoi, în iulie 1968, la Eforie Sud, obţine premiul pentru “Cel mai bun solist al seriei de muzică uşoară”. 
În martie 1972, participă pentru prima dată la Festivalul Interjudeţean “Cântecul adâncului” din Petroşani, unde obţine premiul pentru compoziţia proprie “Iubesc”. Din juriu făcea parte compozitorul George Grigoriu.

În vara anului 1973, după absolvirea liceului, a plecat la Timişoara, unde va locui timp de trei ani. Între 1973-1976, lucrează mai întâi ca muncitoare, apoi la biroul de registratură, în cadrul Întreprinderii Tehnolemn din Timişoara (care se ocupa cu prelucrarea lemnului). Aici a cântat cu formaţia de muzică uşoară a clubului întreprinderii. În 1974, primeşte Atestatul de Liber Profesionist (Solist Vocal/Muzică Uşoară, Categoria I), eliberat de ATM. Tot la Timişoara, cântă la localuri renumite precum Restaurantul “Palace” sau “Continental”. Pe 11 iunie 1975, la Palatul Cultural din Arad, se înscrie şi este selecţionată pentru a participa la celebrul concurs TV “Steaua fără nume”. Dar, în fapt, a intrat în concurs mai devreme decât trebuia, înlocuind o concurentă bolnavă.

În octombrie 1975, cu doar 4-5 zile înainte de concurs, Simona Patraulea o sună pentru a o invita la Bucureşti să participe la prima etapă a “Stelei fără nume”. Gabriela Corpus, o concurentă din Constanţa, se îmbolnăvise şi nu a mai putut cânta în concurs. Imediat, Gina Pătraşcu a luat avionul spre Bucureşti. Câteva zile a repetat intens cu pianistul Geri Podgoreanu, cele zece melodii din care juriul de specialitate alegea două. De asemenea, a lucrat cu compozitorul şi dirijorul Gelu Solomonescu, care a orchestrat şi a realizat negativele (varianta instrumentală) pieselor. Astfel, pe 20 octombrie 1975, în studioul TVR, Gina Pătraşcu (ca reprezentantă a Timişoarei), participă la prima etapă a concursului “Steaua fără Nume”, alături de Eugenia Bordei (Tulcea) şi Elena Katenis (Galaţi). Concursul s-a transmis în direct la TVR. Prezentator a fost profesor dr. Mihai Florea. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Muzică Uşoară, condusă de Gelu Solomonescu. Din juriu au făcut parte (în ordinea prezentării): Octav Enigărescu (preşedintele jurului, interpret de operă şi director al Operei Române), Laurenţiu Profeta (compozitor), Elena Ionescu, Alexandru Mandy (compozitor, textier), Camelia Dăscălescu (compozitoare), Nicolae Peneş (scriitor), Viorica Baciu, Gelu Mihăilă (compozitor), Sile Dinicu (dirijor, compozitor).

Așadar, după ce a participat la mai multe concursuri și festivaluri interjudețene, debutează oficial la concursul TV "Steaua fără Nume", pe 20 octombrie 1975. După ce a parcurs toate cele trei etape, obține Trofeul "Steaua fără Nume" la finala transmisă la TVR pe 22 mai 1977. Printre distincțiile importante pe care le-a primit se numără și Premiul II la Festivalul Trofeul Tinereții de la Amara, în august 1976. De asemenea, în 1983, obține Premiul I (Marele Premiu) la secțiunea "Interpretare" la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia.

A înregistrat peste 190 de cântece și a colaborat cu majoritatea compozitorilor de muzică ușoară din România, din anii'70 și '80. Din bogatul său repertoriu, nu au lipsit nici piese care s-au bucurat de mare succes, fiind difuzate des atât la Radio cât și la TVR. Acestea sunt, în ordine cronologică: “Cetatea florilor” (1976, Marius Țeicu), “Plaiuri de povești” (1976, Jolt Kerestely), “Lasă supărarea” (1981, Henri Mălineanu), “O nouă zi” (1982, Gabriel Mărgărint), “Omul meu drag” (1983, Dinu Giurgiu), “Poteci de ape” (1983, Dinu Giurgiu), “Prima scrisoare” (1985, Marius Țeicu), “Viața mea e muzica” (1987, Cover), “Mă-ntorc acasă” (1988, Dan V. Dumitriu), “Steaua iubirii” (1989, Dan Dimitriu), “Spirale de iubire” (1990, Dan V. Dumitriu). În 1979, lansează un disc single cu două piese de George Grigoriu (“Cântați bucuria” și “Conjugarea I”). În 1984, lansează discul LP “Gina”. De asemenea, din 1979 și până în 1990, apare pe un număr de opt albume colective (compilații). În 1982, apare în filmul artistic Calculatorul mărturisește, unde interpretează o piesă de Ramon Tavernier.

În perioada 1983–1985, este angajată la Ansamblul “Rapsodia Română” din București. Apoi, în perioada 1987-1999, este angajată la Ansamblului Doina al Armatei. Ca solistă vocală a Ansamblurilor “Rapsodia Română” și “Doina Armatei”, cântă la numeroase spectacole și recepții de grad 0, pentru Președinți de Stat, Prim-Miniștrii și Miniștrii ai Armatelor din Blocul NATO, Europa de Est și nu numai.

Pe 14 iunie 2014, în cadrul evenimentului Zilelor Orașului Petrila, organizat de Primăria și Consiliul Local al orașului Petrila, Gina Pătrașcu a susținut un concert, în cadrul căruia i s-a decernat titlul de “Cetățean de onoare” al acestui oraș.

A fost căsătorită - vreme de 25 de ani - cu celebrul actor de comedie Horia Șerbănescu. Împreună au o fată, Ilinca-Draga Șerbănescu. S-au întâlnit când acesta avea 52 de ani, iar ea abia 22. În perioada 13-15 martie 1976, participă la Sala Polivalentă la trei spectacole de succes intitulate “Se caută o floare, se caută o stea”, realizate de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea, în cadrul cărora au evoluat atât mari vedete ale muzicii româneşti de atunci, dar şi debutanţi de la “Steaua fără Nume” şi “Floarea din grădină”. Acompaniamentul a fost realizat de Orchestra de Estradă Radio, dirijată de Sile Dinicu. Conform TopRomanesc.ro, la repetiţiile pentru acest spectacol se afla şi cunoscutul actor de comedie Horia Şerbănescu, care, pe atunci, conducea echipa cu care A.T.M. (Asociaţia Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale din România) făcea turnee în ţară. Acesta a remarcat-o pe Gina Pătraşcu de la “Steaua fără Nume” şi i-a propus să se mute la Bucureşti şi să participe într-un turneu prin ţară. La acel moment, la sugestia unor colegi din orchestrele din Timişoara, alături de care cânta, artista se pregătea să se angajeze în corul Filarmonicii din Timişoara.

Turneul l-a întreprins alături de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Sile Dinicu) cu un spectacol de varietăţi, organizat de ATM, unde figurau mari artişti precum Stela Enache, Horia Moculescu, Naarghita, Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Horia Şerbănescu. La sfatul lui Horia Şerbănescu, în vara anului 1976, se mută la Bucureşti, împreună cu actorul, pentru a continua turneul propus şi a-şi continua cariera muzicală. Pe 4 mai 1979, după trei ani de convieţuire, în ciuda marii diferențe de vârstă, Gina Pătraşcu şi Horia Şerbănescu se căsătoresc. Pe 20 iulie 1990, Gina Pătraşcu (36 de ani) şi Horia Şerbănescu (66 de ani) devin părinţii unei fete, Ilinca-Draga Şerbănescu, care este Doctor in Psihologie şi Coordonator Internaţional la European Alliance Against Depression (Alianţa Europeană Contra Depresiei) cu sediul la Leipzig, Germania. În 1998, după aproape 20 de ani de căsnicie, se desparte de Horia Şerbănescu. Pe 24 aprilie 1999, se căsătoreşte cu Ştefan Toma (1 iunie 1947– 9 mai 2020), care era stabilit de mulţi ani în Germania. 

În 1999, a emigrat în Germania, unde, împreună cu cel de-al doilea soț, Ștefan Toma, a organizat diferite manifestări culturale pentru comunitatea română din Germania, cum ar fi spectacole de folclor, de teatru, de colinde și, bineînteles, de varietăți. La aceste manifestări au invitat mari artiști ai divertismentului românesc. Artista locuieste, din anul 1999, in oraselul Gummersbach, din landul Renania de Nord-Westfalia.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro