Complicate sunt triunghiurile amoroase din care a făcut parte Victor Socaciu!... Cornelia Pavlovici este o actriță blondă, o mare frumusețe a anilor 70-80, fosta soție a actorului Gabriel Oseciuc și, apoi, a cantautorului Victor Socaciu. Presa a notat că, totuși, cei doi au decis să păstreze o relație de prietenie, chiar și după divorț. „Un divorţ nu e un capăt de lume. Înseamnă doar că vraja iubirii a trecut. Nu pot să spun dacă Marina Almăşan a avut vreun rol în depărţirea noastră. Nu am discutat amănuntul acesta neimportant. A fost doar dezvrăjirea de iubire. Nu poţi să dai vina pe nimeni pentru asta”, a mărturisit Cornelia Pavlovici, fostă Oseciuc, fostă Socaciu.Ea a adăugat: „Am fost împreună timp de 12 ani şi am rămas în relaţii de prietenie”. Cornelia a fost a doua soție a lui Victor Socaciu. Bărbatul era căsătorit și avea un fiu cu Doina, o profesoară de engleză. Apoi, el a divorțat și s-a căsătorit cu actrița Cornelia Oseciuc, care, ulterior, a revenit la numele de fată - Pavlovici. Artista și cântărețul au împreună o fată în vârstă de 36 de ani. Cornelia Pavlovici a divorțat de Socaciu, iar el s-a căsătorit cu Marina Almășan. La un moment dat, Victor a declarat că și-a înșelat toate soțiile de-a lungul căsniciilor cu ele...

Victor Socaciu (14 ianuarie 1953, Orașul Stalin/Brașov – 27 decembrie 2021, București) a avut, în general, o viață foarte complicată și nu doar pe plan sentimental: el a fost un autor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune, parlamentar și diplomat. Faimosul, cândva, membru al Cenaclului Flacăra condus de poetul Adrian Păunescu (din care s-a retras în anul 1982, pentru a-și dezvolta propria carieră) provenea dintr-o familie simplă. Tatăl său era muncitor la uzinele Steagul Roșu din Brașov, mama sa țesătoare la Partizanul Roșu. Victor era unicul copil al familiei. Amândoi părinții aveau, însă, legături cu muzica, tatăl fusese toboșar când era tânăr într-o formație la o casă de cultură muncitorească, iar mama a fost coristă într-un ansamblu foarte mare. Tatăl său dorea să-l vadă fotbalist; mama voia doar să-l vadă fericit...

„Cu o oră înainte de a mă aduce pe lume, mama a primit o scrisoare de la tatăl meu, care de două luni era militar. Tatăl meu a rugat-o să-mi pună numele Viorel sau Ioan, cum se numea el. Dacă urma să nască o fetiţă, atunci mama putea să aleagă orice nume ar vrea. După naştere, cu gândul la Viorel, mama a spus Victor şi am fost înregistrat ca atare. A doua zi, deşi s-a căznit să-mi schimbe numele în Viorel, doctorul şi asistentele au convins-o pe mama să lase lucrurile aşa cum au căzut, fiindcă aşa a vrut Dumnezeu. În faţa acestui argument forte, cu plecăciune în faţa dumneavoastră mă înfăţişez cuminte: Victor Socaciu".

Debutul artistic îl face la început pe scena școlii. Acolo avea un grup muzical, numit Zodiac, și cânta piese din repertoriul unor trupe la modă la vremea aceea. Era chitarist, solist vocal și șef al trupei. A urmat, apoi, cursurile de chitară clasică la Școala populară de artă, clasa profesorului Martinescu, celebru la vremea aceea în Brașov și le-a terminat după doi ani de studiu. În facultate trupa s-a destrămat, deoarece membrii săi au plecat în diferite colțuri ale țării.

Rubricile mondene ale ziarelor au consemnat că a fost căsătorit de patru ori: cu Doina Boeriu, Cornelia Pavlovici, Marina Almășan și  Brândușa Simion. A lansat 13 discuri LP, începând cu „Roata”, în 1981. Dar a deținut și o sumedenie de funcții publice: 2005 - Vicepreședinte al Departamentului pentru Cultură al PSD; 2007 - Membru supleant al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune; 2002 - 2006 Membru al Consiliului de Administrație al TVR; 2008 - 2012 Deputat în Parlamentul României 2008 - 2012 Vicepreședinte al Comisiei de Cultură, Arte, Mijloace de Informare în masă a Camerei Deputaților; 2008 - Membru în Comisia UNESCO a Parlamentului României; 2009 - Membru în Comisia pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie a Parlamentului României; 2014 - Consul General al României la Montreal.

Amintiri din turnee (via Adrian Păunescu): „Îl luam cu mine pe Victor Socaciu pe oriunde mergeam prin ţară cu treburi culturale. La un moment dat, ne-am aşezat la Cheia. Era iarnă şi ninsese enorm. Stăteam în două locuri diferite, situate cam la 2 km distanţă unul de altul. Regretatul meu coleg de redacţie Sorin Postolache a observat că Socaciu era sensibil la fiarele din pădure şi a intrat într-un tufiş de unde scotea sunete ca de sălbăticiune. Victor care luase un cuţit mare la el l-a scos, şi pornind vijelios la vale striga: -Postolache, ştiu că eşti tu! Dar el se comporta ca şi când nu era chiar sigur. (...) O altă poveste. Eram de Sfântul Ion în 1983, cu copiii mei, cu distinsa profesoară Ivan, cu profesorul Negulescu, într-un hol simplu şi curat, mărginit de lemn încă mirositor, afară ningea, repet, enorm, şi pe uşă a intrat o sportivă cazată la motelul din apropiere care i-a întins lui Victor un obiect împachetat într-un ziar, totuşi ne-am uitat la el, la Socaciu şi la obiect. Victor l-a desfăcut şi era un articol de lenjerie intimă. Sportiva a mai adăugat, plecând: -I-ai uitat la mine azi noapte.... Socaciu s-a înroşit cât e el de negru şi, uitându-se la Postolache, care râdea în hohote a zis:-Tot tu mi-ai făcut-o, Sorine!"...

Adrian Păunescu l-a admirat, l-a regretat, dar, în felul lui, l-a și condamnat: „Socaciu este pentru mine cea mai complexă personalitate artistică pe care am descoperit-o şi am afirmat-o în Cenaclul Flacăra. Compoziţiile lui rămân. Curajul cu care şi-a ales textele a fost confirmat de gustul contemporanilor. Cine ar fi avut îndrăzneala să vină cu cântece pe versuri ale unor poeţi întemniţaţi? Vocea gravă a lui Socaciu a dat substanţă multor pâlpâiri care altfel s-ar fi pierdut. Sigur, la un moment dat am considerat că Socaciu m-a trădat. Faptul m-a durut. Semnalez incidentul pentru a se vedea că nu din raţiuni de prietenie banală şi idilică îl consider pe Victor Socaciu, acum, la un bilanţ de carieră, un vârf al muzicii româneşti”.

Adrian Păunescu l-a ajutat: „Un profesor de la Braşov nu voia să-i dea un examen dintr-o pornire personală. Am obţinut reexaminările necesare. Mă opresc aici cu acest caz. L-am luat pe Victor cu mine în echipa de televiziune când avea obligaţii de stagiu la fabrica de conserve din Calafat. I-am făcut buletin de Bucureşti, i-am obţinut o locuinţă în Strada Turda, i-am adus soţia din acea vreme, din Munţii Vrancei, la Biblioteca Centrală din Bucureşti. Mama şi tata nu pot face uneori atât cât face un Adrian Păunescu, care consideră că are, personal, prea mult noroc ca să nu dea din el şi altora”...

Realizatorul radio Titus Andrei constata: „Ascultaţi-i refrenele şi veţi vedea că toate se reţin. La un ceai, Trenul, Tata şi caii, Anii trec, Cântec pentru Charlie Chaplin, Roata, Oameni de zăpadă, Căruţa cu flori, Omul cu chitara, Europa, Mileniul III, Dulcea lume de copii, Oamenii devin nemuritori, Un veşnic început, Muntele dragostei, Oltule.”.

Una dintre soții, Marina Almășan, propunea o versiune idilică a poveștii lor de iubire: „L-am cunoscut cu mult timp înainte de a bănui că viaţa ne va rezerva acelaşi viitor! El era o mare vedetă naţională (la începutul anilor '80), iar eu - o studentă pârlită (...), care funcţiona ca reporter frenetic la Radiovacanţa - Costineşti. A fost o întâlnire-fulger, care a lăsat în sufletul meu uluire şi emoţie, iar în al lui Victor amintirea unei puştoaice uşor dolofane, cu un zâmbet larg pe faţă şi... cam atât! Au trecut zece ani până când producţia mea de succes „Ceaiul de la ora 5" mi l-a adus pe Victor Socaciu în distribuţie". Un cântec semnat de Victor Socaciu: „mi-e dor să mai merg la un ceai...”.

Ce scria presa în decembrie 2021: „Marina Almășan a fost căsătorită preț de 16 ani cu Victor Socaciu. Cel din urmă a mai fost căsătorit de trei ori înainte să se îndrăgostească de Brândușa Simion, partenera care i-a fost alături în ultimii ani din viață. Vedeta susține că cele două fiice din căsătoriile anterioare și Victor, băiatul său, nu au fost anunțați că tatăl lor se află în stare gravă în spital. Aceasta declară că detaliul în cauză a fost ascuns față de moștenitorii bărbatului care ar fi putut astfel să-și ia adio de la el înainte de tragedie”.

În 2011, presa nota: „Ideea deputatului Victor Socaciu de a dubla filmele străine difuzate de televiziuni e una dintre fericitele ocazii în care publicul a reacţionat cu o vehemenţă corespunzătoare planurilor puse la cale împotriva lui”.

Versuri dintr-un cântec de Socaciu, fostul om politic: „Bună ţară, rea croială/ Mama ei de rînduială/ Ăia hoţi, ăştia hoţi/ Mama lor, la toţi!”.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro