Dezbaterea privind cea mai frumoasă cântăreață româncă din ultimele decenii, demarată cu un articol despre Maria Dragomiroiu, a înregistrat deja un număr considerabil de reacții și, în cadrul ei, au fost pomenite numele a peste 30 de interprete, fiecare cu tipul ei special de frumusețe. S-a făcut referire la nume ca Matilda Pascal-Cojocărița, Steliana Sima, Daniela Condurache, Mariana Drăghicescu, Florica Bradu, Irina Loghin sau Angela Similea, Margareta Pâslaru, Olimpia Panciu, Paula Seling ori Anda Călugăreanu, pentru a cita doar o parte dintre cântărețele menționate. Totuși, până acum cel puțin, cele mai multe aprecieri favorabile le-a primit Maria Cornescu, cea supranumită „Ileana Cosânzeana cântecului popular românesc”.

Maria Cornescu s-a născut la 20 noiembrie 1944, în Craiova. A crescut în atmosfera tradițiilor populare, cu cântecele și doinele doljene și gorjene interpretate de mentorul său, uriașa artistă care a fost Maria Lătărețu (1911-1972). A debutat la 18 ani prin câștigarea postului de solista a Ansamblului artistic „Nicolae Bălcescu”. Aici, Maria Cornescu, își formează un repertoriu propiu, pe baza experienței si talentului ei, cu versuri inspirate de sentimente, întâmplările vieții. La doar 20 de ani este invitată să imprime 4 cântece la Radio, cu orchestra de muzică populară dirijată de Victor Predescu, iar un an mai târziu începe colaborarea cu Casa de Discuri Electrecord.

În octombrie 1967, Maria se casătorea cu Gigi Bouleanu, nașa de cununie a cuplului fiind chiar Maria Lătărețu. Curând, după divorțul de primul soț, Maria Cornescu îl întâlnește pe Nelu Bălășoiu (1948-2020) în timpul unui concert la Târgul Jiu, si formează cu acesta un cuplu folcloric de mare succes, comparabile cu cele alcătuite de Maria Ciobanu și Ion Dolănescu sau Irina Loghin și Benone Sinulescu. Primul lor disc împreună este înregistrat în anul 1971. Cei doi au avut un mariaj frumos, care s-a încheiat fără scandal. Melodiile lor cele mai iubite sunt: „ Un’ te duci tu, puișor?”, „Pentru măicuța bătrînă”, „Leliță cu flori pe conci”, „Mân­druța cu ochii verzi”, „Mândra mea din deal de șură”, „Dra­gostea-i un lucru mare”, „Te caut, mândro, de mult”, „Leliță de la Tismana”, „Dusei calul pe islaz”, „Plecai să mă plimb pe luncă” și „Aseară fusei la moară”.

Între anii 1968-1976 artista revine în Studiourile Radio pentru înregistrări iar albumele Electrecord se succed aproape anual. La 27 de ani, Maria Cornescu devine solistă a Ansamblului ,,Rapsodia Română”, apoi înregistrează noi albume, dirijorii formaţiilor muzicale cu care a imprimat fiind Victor Predescu, Paraschiv Oprea şi Gheorghe Zamfir, valoarea lor fiind dublată de cea a instrumentiştilor care au acompaniat-o pe artistă.

„Zestrea cu care Maria Cornescu a îmbogăţit patrimoniul naţional cuprinde doine, cântece tradiţionale, cântece de stil folcloric modern şi contemporan, cântece de voie bună şi creaţii ce aparţin melosului şi stilului de sorginte oltenească”, conform specialiștilor în domeniu. „Maria Cornescu se află la loc de cinste între cele mai de seamă interprete ale folclorului oltenesc. O caracterizează, înainte de toate, o muzicalitate și un neaoș stil de cântare oltenesc, un glas mlădios, înalt, cu un timbru vocal argintiu și sclipitor, calități viu apreciate de iubitorii cântecului popular”, afirma Tiberiu Alexandru, renumitul etnomuzicolog.

Nu a fost, insă, ocolită de mari controverse. Deranjata de faptul ca Maria Cornescu i-ar fi „imprumutat" fara acordul ei o melodie, Maria Dragomiroiu a povestit in biografia ei cum a reactionat cantareata blonda atunci cand si-a permis sa-i ceara socoteala. „Ea era vedeta Maria Cornescu, iar eu eram „fata aia mica, frumoasa, cu parul lung, care canta ca Maria Tanase". Dupa un timp, cand am avut iar spectacol la Sala Polivalenta, fiind cu ea in cabina, mi-am luat inima in dinti si m-am hotarat sa o intreb de ce mi-a luat piesa. Nu aveam tihna, liniste sufleteasca, de ce-urile imi rasunau mereu in urechi. (...) Tin minte ca era la masa de machiaj, isi aranja margelele in oglinda si era foarte frumoasa. In momentul urmator s-a ridicat brusc, cu o furie de neimaginat si imposibil de descris in cuvinte, si-a smuls margelele, s-a intors catre mine si a inceput sa tipe, sa imi vorbeasca foarte urat si sa ma in***e! Mi-a spus sa ies afara din cabina! Eu intepenisem! Aveam doar 25 de ani, era prin 1980", a povestit intamplarea socanta Maria Dragomiroiu...

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro