Controversata femeie de carieră juridică Paula Iacob (la naștere, Paulina Lăzărescu; 1932-2015) a devenit cunoscută în România după evenimentele din 1989, când a devenit avocata lui Nicu Ceauşescu. De asemenea, ea a fost şi avocata lui Gigi Becali, dar s-a implicat şi în acţiunile organizaţiilor pentru drepturile animalelor. După ce l-a apărat pe Nicu Ceaușescu, l-a scăpat de la eutanasiere pe maidanezul Bosquito (care îl mușcase letal pe un turist japonez).

Paula Iacob s-a născut pe 20 februarie 1932, în Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Capitală, finalizând studiile la numai 20 de ani. Ea a început să profeseze ca avocat în 1954, după ce a intrat în Barou. A fost căsătorită cu avocatul Niculae Iacob, cu care a avut o fiică. Puțină lume știe că o vreme, în tinerețe, a fost și ziaristă la ”Sportul Popular”!  Ziarista Paula Iacob scria despre fotbal şi despre sporturile cu motor. A fost prietenă cu marii fotbalişti ai Stelei din anii ’50, Ţop Voinescu, Vasile Zavoda şi alţii. „Faptul că am fost ziaristă sportivă m-a ajutat să devin un om foarte prietenos. Asta mi-a fost de folos în avocatură“, spunea Paula Iacob într-un interviu pentru Adevărul. Era una dintre puţinele femei care, în „obsedantul deceniu“, străbăteau Capitala pe motocicletă. 

Paula Iacob şi-a construit notorietatea la începutul anilor '90, când l-a apărat pe Nicu Ceauşescu, fiind avocata acestuia în cadrul unui proces care a stârnit multe pasiuni dar și multe întrebări, unele dintre ele încă nerezolvate. De asemenea a avut numeroase apariţii publice, apărând multe nume mari din scena românească. A fost o susţinătoare înflăcărată a drepturilor animalelor, militând public pentru acestea. Ea a fost preşedinte fondator al Federatiei Romane a Asociatiilor, Centrelor si Cluburilor UNESCO.

„Că am ajuns cea mai cunoscută a fost un rod al întâmplării. Este de fapt o răsplată pe care mi-a dat-o faptul că nu sunt rea. Am avut şansa de a avea curajul să-l apăr pe Nicu Ceauşescu. Aceasta mi-a atras întâi antipatia unora, apoi cea mai frumoasă felicitare, care a venit de la un fost deţinut politic. Îmi amintesc cum Corneliu Coposu, care ar fi trebuit să îmi spună să nu-l apăr pe Nicu, să nu mă lupt să-i demonstrez nevinovăţia în legătură cu acel genocid, care a fost inventat pe loc, nu se ştie de ce jurişti, mi-a spus că nu copilul Ceauşescu a făcut rău acestei ţări,  la Canal, la Jilava şi Aiud. Atunci am înţeles foarte multe. După ce, la rugămintea unei colege, care era căsătorită cu nepotul doamnei Ceauşescu, am stat de vorbă cu Nicu, mi-am dat seama că este departe de a fi un om rău şi vreau să vă spun că de câte ori vorbesc de el am o lacrimă în colţul ochiului pentru că nu trebuia să moară atât de tânăr. Aşa am devenit cunoscută. Trebuie să rămân recunoscătoare amintirii lui. De aceea mă duc de fiecare dată când pot să îi aprind o lumânare, îi fac şi creştineşte o colivă pentru că îmi amintesc cât era de fericit când i-am dus la închisoare şi în spital un brad de Crăciun. Viaţa şi faptul că am fost atunci bună cu Nicu Ceauşescu m-a făcut să devin cunoscută şi să am în jurul meu această prezenţă a oamenilor”, spunea avocata.

În iulie 2013, Paula Iacob s-a alăturat echipei de avocaţi a lui Gigi Becali, în încercarea de a-l înscrie pe latifundiarul din Pipera la Facultatea de Teologie. În cadrul primei vizite la penitenciar, avocata Iacob a luat cu ea un doctorand la Teologie care i-ar fi explicat lui Becali ce trebuie să facă pentru a ajunge student la Teologie şi cu care a avut o discuţie pe teme teologice. Avocaţii lui Gigi Becali au depus, în numele acestuia, un dosar de înscriere la admiterea la Facultatea de Teologie, însă conducerea instituţiei nu a acceptat candidatura fostului deputat.

Alt caz celebru este cel câinelui maidanez Bosquito. În 2006, în apropierea sediului Guvernului, câinele a sărit să îl muşte pe japonez şi l-a prins de picior şi i-a secţionat o arteră. Pentru că a pierdut mult sânge, bărbatul a încetat din viață. Acest caz a ajuns în justiţiei, iar patrupedul a fost apărat de avocata Paula Iacob care a susţinut că animalul este nevinovat, iar japonezul a pierit, de fapt, în urma unui infarct. Cazul lui Bosquito l-a impresionat pe cetățeanul german Guido Bayer, care s-a consultat cu familia şi împreună au decis să-l adopte pe Bosquito. Pentru că era „fetiţă”, i-au schimbat numele în Ziva şi au crescut-o alături de ceilalţi trei câini ai familiei. Căţeaua a trăit şase ani în casa de lângă Frankfurt a familiei sale adoptive, iar în aprilie 2013 s-a stins de bătrâneţe, la vârsta de 19 ani.

În timpul vechiului regim, avocata a fost colaboratoare a Securității cu numele conspirativ de „Gabriela” (1952-1954) și „Ioana” (1970-1974). In ianuarie 1953, „Gabriela" a primit prima sa indemnizatie: 30 de lei. Doua decenii mai tarziu, in 1970, „Ioana" primea recompense mai mari pentru infomatiile aduse, in valoare de 300 de lei.Capitanul Ion Basceanu a primit acceptul superiorilor pentru a-i cumpara un cadou de ziua onomastica. "Am cheltuit 293 lei, dupa cum urmeaza: 1 vaza flori- 195 lei, 9 fire gladiole - 54 lei, 1 tort - 44 lei= 293 lei", raporta securistul.La sfarsitul anului 1970, capitanul Basceanu a cerut alti 200 de lei, pentru a cumpara alte cadouri cu ocazia Sarbatorilor de iarna. "S-a cumparat: 2 sticle vin - 59 de lei, 1 sticla coniac - 46 lei, 1 tort - 50 lei= 155 lei", explica ofiterul pe ce a dat banii. Doi ani mai tarziu, cand Ion Basceanu a fost avansat maior, cerea bani pentru un cadou de Anul Nou, recompensa pentru materialul infomativ oferit de "Ioana". "2 sticle de sampanie - 70 lei, 1 cutie bomboane ciocolata - 132,50 lei, 1 felicitare - 5,50 lei, ambalaj - 2 lei = 210 lei", nota meticulos securistul. Toate aceste date apar intr-un tabel de recompense ale Securitatii.Contactata de "Evenimentul zilei", Paula Iacob a precizat ca toate notele informative date Securitatii erau in prealabil discutate cu verisoara sa, cu prietenii ei apropiati, tocmai pentru a nu face rau familiei. "Din pacate, o parte dintre oamenii care pot sa confirme acest lucru nu mai traiesc. Securitatea a incercat sa se foloseasca de mine, dar am fost putin mai desteapta decat ei", a declarat avocata.In legatura cu cadourile primite, Iacob si-a amintit de o vaza din „semi-cristal", inmanata personal de ofiterul de legatura. „Nu aveau de ce sa-mi dea bauturi deoarece sunt recunoscuta ca nu consum alcool", a spus aceasta. Cu toate că dosarul dat publicităţii de CNSAS arăta că şi-a turnat inclusiv rudele şi prietenii apropiaţi, avocata a susţinut că era ea însăşi urmărită de Securitate şi că a semnat angajamentul din cauza şantajului la care a fost supusă. 

La sfârşitul anului 2012, mediatizarea avocatei de 80 de ani a ajuns până acolo încât România TV a transmis, în locul programului special de Revelion, „o petrecere de pomină” organizată chiar în vila din Băneasa a Paulei Iacob. Astfel, românii rămaşi în faţa televizoarelor au putut urmări, la cumpăna dintre ani, cum se distrează avocata alături de prietenii săi. Sub titlul „Chef de chef la Paula Iacob” s-au derulat imagini halucinante în care o mână de oameni bine înaintaţi în vârstă făceau eforturi disperate să creeze aparenţa unei petreceri reuşite. În noaptea aceea, în sufrageria Paulei Iacob s-au cântat romanţe, s-au dansat hore şi s-au transmis mesaje de „la mulţi ani” pentru publicul larg. Paula Iacob însăşi a interpretat melodia „Non, je ne regrette rien”, la capătul căreia a privit către cameră şi a spus: „Asta înseamnă să-ţi trăieşti viaţa”.

Averea celebrei avocate Paula Iacob a fost extrem de disputată după sfârșitul acesteia. Pe lângă fiică, a apărut chiar o rudă îndepărtată a avocatei Paula Iacob, care a făcut demersuri neîncununate cu succes pentru a intra în posesia moştenirii. Este vorba despre o nepoată prin alianţă, mai exact fiica unui verişor al soţului Paulei Iacob. Însă exista o problemă legislativă aici. Undeva în anii ’90 Paula Iacob şi soţul ei au divorţat, dar au continuat să locuiască împreună în aceeaşi casă. Însă, din punct de vedere legal toata averea îi aparţinea avocatei. În acest context, apropiații Paulei Iacob au trimis sesizări către Ministerul de Finanțe, poliție și baroul notarilor prin care au cerut ca toate bunurile să fie securizate. Lucru care l-a suparat pe ginerele avocatei. „Am cerut, au cerut avocatii din federatie către Politie sa aiba in atenție aceste imobile in care a locuit Paula Iacob pentru ca anumiti indivizi sa nu intre in imobile sa le fure bunurile. Am facut demersuri către Ministerul de Finanţe sa nu cumva sa apara stiu eu samsari sa intocmeasca acte false sa vanda aceste imobile. Federaţia îşi doreste, daca nu exista mostenitori, ca acest imobil sa devina casa memorială”, a spus fostul senator Marius Marinescu la România TV.

Fiica avocatei Paula Iacob a pierit și ea în 2022, iar averea estimată la 10 milioane de euro a familiei ar putea ajunge în posesia Statului. Asta dacă nu va apărea un alt moștenitor-surpriză. Apropiatii familiei spun ca Paula Iacob avea în casa un seif cu 300.000 de dolari, dar avocata a pierdut cheia, iar banii ar fi rămas blocați. Averea avocatei a fost estimată la 10 milioane de euro. Este vorba despre terenuri în Sinaia şi Snagov, trei apartamente în Bucureşti – în zona Lizeanu, pe Calea Victoriei și pe Bulevardul Titulescu, o vilă în Bucureşti în zona Băneasa, tablouri, bijuterii și obiecte de artă de o valoare considerabilă, dar și mai multe conturi în valută. În urmă cu doi ani a încetat din viaţă şi fostul soţ al avocatei, iar recent a fost condusă pe ultimul drum şi fiica acesteia, Ruxandra. De profesie medic, Ruxandra Iacob (63 de ani) era singurul copil al avocatei. Ea nu a fost măritată şi nici nu a avut copii. În cazul în care averea Paulei Iacob nu va fi revendicată, toate bunurile vor ajunge în posesia statului.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro