Lia Mărăscu a fost, alături de Sanda Ţăranu, Delia Budeanu și Cristiana Bota, una dintre cele mai agreabile prezenţe de pe micile ecrane în perioada de dinainte de 1989. Ca și colegele ei, avea un timbru vocal și o intonație ușor de recunoscut, o voce blândă și o dicție perfectă, un zâmbet natural, o decență și o eleganță aproape imposibil de găsit în zilele noastre.

Lia Mărăscu s-a născut într-o zi de 26 ianuarie, evitând mereu să spună anul, la Brăila. A fost absolventă a Facultății de Filologie, apoi a lucrat în TVR în jur de 34 de ani, mai întâi în cadrul redacţiei Actualităţi, iar ulterior în calitate de crainică. Din anul 1964, Lia Mărăscu a format o familie alături de cunoscutul regizor Tudor Mărăscu, dispărut în 2012, dar, din păcate, nu au putut avea copii. S-a retras din lumina reflectoarelor la scurtă vreme după 1989, dar telespectatorii îşi amintesc cu drag de ea.

Într-un interviu pentru revista Tango, jurnalista a povestit că a ajuns crainică dintr-o întâmplare: „Cele doua crainice oficiale erau indisponibile, așa că Tudor Vornicu m-a luat pe sus, la propriu, și m-a trimis să prezint programul serii. Așa am rămas până în 1985, când am fost numită consilier pe lângă directorul de programe”.

Deși era o figură foarte populară, fosta crainică afirmă că nu a avut beneficii majore de pe urma acestui fapt: „Am beneficiat doar de zâmbete de simpatie la ghișee sau în locuri publice, mici înlesniri la cumpărături neînsemnate, gratuități la coafor sau la casa de modă”.

Azi, bâlbele oamenilor de televiziune stârnesc amuzamentul publicului, dar niciodată furia reprezentanților clasei politice. În comunism, însă, greșelile comise în direct la televizor erau aspru sancționate, mai ales cele care aveau ca subiect pe cei doi membri principali ai familiei care conducea țara. „Dacă bâlbâiai un nume politic important, puteai să repari greșeala printr-un zâmbet vinovat, însă dacă era vorba de «cel mai important», erai considerat dușman al poporului și, deci, era grav”.

Dar Lia Mărăscu a fost o profesionistă desăvârșită, așa că nu și-a permis să greșească nici măcar o singură dată în toată cariera. O singură sancțiune a primit, și asta după Revoluția din 1989, mai exact în 1990, când Dumitru Iuga (unul dintre puținii militanți anticomuniști reali ai epocii Ceaușescu, primul președinte al Sindicatului Liber al TVR și fost deținut politic în fostul regim) intrase în greva foamei, iar ea a îndrăznit să vorbească liber despre acest lucru. „Nimeni nu pomenea de asta. Am fost mutată disciplinar pe programul 2, împreuna cu Delia Budeanu”, mărturisea Lia Mărăscu.

Cel mai dificil moment a fost în ziua de 21 decembrie 1989. „Abia anunțasem mitingul din Piața Palatului. În clipa în care s-a declanșat revolta, mi s-a aprins lumina și mi s-a spus să închei transmisia, iar mie nu-mi ieșea niciun cuvânt și nu-mi mai simțeam picioarele…“. Și-amintește însă cu bucurie de momentele frumoase, unele de excepție, de ăildă atunci cțnd a comentat, în 1969, împreună cu Andrei Bacalu debarcarea pe Lună.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro