Grandoarea și decăderea vin la pachet în cazul marilor familii domnitoare și axioma a fost valabilă și în cazul Dinastiei Corvineștilor, care a dat, în mai puțin de un secol, trei voievozi și alte câteva figuri istorice reprezentative, acumulând, în paralel, și bogății enorme atât de factură materială cât și culturală. Pe cât de rapidă și îndreptățită le-a fost Huniazilor ascensiunea, culminând cu Regentul Iancu de Hunedoara și Regele Matia Corvin, pe atât de bruscă și nedreaptă le-a fost despărțirea de tot ceea ce acumulaseră în secolul al XV-lea, catastrofa petrecându-se la începutul veacului următor, când singurul urmaș al lui Matia, fiul nelegitim Ioan Corvinus, moare - asemenea bunicului său patern - pe un câmp de bătălie din Balcani, iar cei doi copii ai săi sfârșesc și ei curând, împărtășind destinul crunt al bunicului regal.

Ultimul personaj consemnat de istoria nefericitei familii vlaho-cumano-maghiare este o prințesă croată, care a avut neșansa să-și vadă soțul și copiii pieriți, iar, apoi, în urma unei căsătorii dictate de noul Rege al Ungariei, și averea înstrăinată, inclusiv castelul cel mai drag întregii dinastii, cel din Hunedoara.

Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor. Beatrice s-a născut în anul 1480. A fost fiica prinţului croat Bernardin Frankopan/Frangepan şi a soţiei sale, Luisa Marzano de Aragon. Beatrice avea opt fraţi şi surori, printre care se număra şi Kristu, devenit ban al Croaţiei şi comandant în armata Regatului Ungar. Potrivit istoricilor, domniţa a fost crescută pe moşiile din Modrus, Croaţia, ale familiei Frankopan, dar a călătorit ocazional pentru a vizita rudele la curtea regală din Buda şi în zona Italiei de astăzi. Frumuseţea ei a atras atenţia multor tineri, printre care Ioan Corvin, fiul din flori al regelui Matia Corvin. În primăvara anului 1496, cei doi s-au căsătorit. Au primit, ca zestre de nuntă de la tatăl lui Beatrice, cetatea Bihac. Cuplul de tineri a locuit câţiva ani în Bihac, dar apoi s-a mutat în castelul din Krapina, un loc mai puţin expus pericolului reprezentat de invaziile armatelor otomane. Între timp, Ioan Corvin, fiul ilegitim al lui regelui Matia al Ungariei, a devenit rege al Bosniei, ban al Croaţiei şi Slavoniei şi stăpân al unor domenii întinse din Transilvania.

Beatrice şi Ioan Corvin au avut doi copii, pe Cristopher Corvin (1499 – 1505) şi pe Elisabeta Corvin (1496 - 1508). Căsătoria fericită, susţin cronicarii, s-a încheiat peste opt ani, la 12 octombrie 1504, când Ioan Corvin a pierit la Krapina, locul unde se retrăsese după o bătălie cu oştile otomane care atacau teritoriile croate. După dispariția soţului ei, a moştenit Castelul Huniazilor şi dreptul de a administra moşiile copiilor ei. Cu toate acestea, ambii au pierit de foarte tineri (probabil otrăviţi), la scurt timp după tatăl lor. Cristopher Corvin a murit un an mai târziu, iar sora sa mai mare în 1508.

După perioada de doliu purtată pentru pierderea ultimului copil, regele Vladislav al II-lea al Ungariei a căsătorit-o pe tânără cu nepotul său, George de Brandenburg-Ansbach (1484 – 1543). Nunta a avut loc la 21 ianuarie 1509, în Gyula. Regele Vladislav a transferat apoi toate proprietăţile deţinute de Corvin lui George de Brandenburg. În afară de Castelul Huniazilor, averea prinţesei a inclus, printre altele, cetatea din Lipova şi 252 de sate din Transilvania. Predate soţului ei, o mare parte dintre lucrările deţinute în celebra bibliotecă fondată de Matia Corvin, Corviniana, au ajuns în Wolfenbüttel. Al doilea soţ s-a îmbogăţit datorită ei Căsătoria dintre cei doi a durat doar un an. Nefericita prinţesă a murit în 27 martie 1510, lăsând toate posesiunile ei, inclusiv Castelul Corvinilor, celui de-al doilea soţ al ei, George de Brandenburg, cel care avea astfel să devină unul dintre cei mai bogaţi latifundiari din Regatul Ungariei.

După dispariția prinţesei, la numai un an după căsătorie, George a vândut cea mai mare parte a proprietăţilor şi a cumpărat mai multe ducate în Silezia. Castelul Corvinilor a fost pierdut de către George de Brandenburg, fiind ocupat de regele Ioan Szapolyai, care îl donează familiei Török, informează muzeografii citați de presă. O dată cu moartea Beatricei de Frangepan, a dispărut de pe scena istorică una dintre cele mai puternice, bogate şi influente familii din Evul Mediu, cea a Corvinilor. Blestemul s-a abătut, însă, în continuare asupra castelului hunedorean, și nevasta noului stăpân Ioan Török, frumoasa Ana-Barbara, pierind în chinuri, după ce a fost pedepsită de soțul ei orbit de gelozie, care bănuia că fusese înșelat de victimă în timp ce el era plecat la război împreună cu armata Regelui.

Se poate vorbi, în aceste condiții, de o veritabilă damnare a proprietarilor succesivi ai Castelului Corvineștilor, prinși în malaxorul fatidic al istoriei. Să nu uităm că însuși marele războinic și conducător Iancu de Hunedoara a sfârșit de ciumă, la scurt timp după ce îi alungase pe turci de la porţile Belgradului. Matia, fiul său devenit Rege al Ungariei, a fost intoxicat cu plumb după un complot în care a fost implicată și propria lui soție, în vreme ce, cu câteva decenii mai înainte, fratele său mai mare Ladislau fusese executat la porunca regelui. Şirul de tragedii neaşteptate, unele inexplicabile, din familia Huniazilor au curmat devreme istoria unei familii puternice, care a dominat Transilvania în secolul XV. Huniazii (Corvinii) au fost una dintre cele mai puternice familii din istoria Transilvaniei, însă dominaţia lor s-a întins doar pe durata unui secol...

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro