După Constantin Bacalbașa (care a murit imediat după ce a publicat a doua ediție a monumentalei Dictatura Gastronomică), Simona Racoviță este o altă „victimă” de lux a Sandei Marin. Fără a beneficia de susținerea lui Păstorel Teodoreanu și tipărindu-și cartea impresionantă la Sibiu (1934, Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”), această remarcabilă autoare a putut fi lesne ignorată de publicul larg, iar azi este practic necunoscută. Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine numără 376 de pagini și peste 500 de rețete, grupate în meniuri complexe dedicate fiecărei zile din an! Iată, de pildă, cum suna meniul alcătuit pentru 1 ianuarie: „pește rasol, sos brun, cartofi cu unt, curcan cu castane, salată de varză, budincă Windsor, sos de vanilie, cafea turcească”… Toate rețetele sunt prezentate sintetic, cu număr de porții, ingrediente, mod de preparare structurat pe etape și sfaturi practice, cartea fiind impecabil structurată, cuprinsul fiind și el, de fapt, un index extrem de cuprinzător. Orientarea cărții este una de fusion gastronomic autohton și internațional, sărindu-se cu dezinvoltură de la borș de mânătărci la pilaf venețian și Irish stew.

Cartofi pai

„(Ingrediente:) cartofi mai mici, untură cu untdelemn ori numai untdelemn, coşuleţ de sârmă ca pentru cartofi în friptură

(Preparare:) Cojim cartofii, îi tăiem felii subtiri, apoi în firişoare. Îi punem în apă rece, să devie tari. Îi scurgem de apă şi-i svântam în şervet. Încingem bine untura cu untdelemnul. Vom pune cartofii cu coşuletul de sârma în untură, dar puţini o dată, căci se face spumă şi ar da în foc. Cam într'un minut sunt rumeniţi şi uscaţi. Îi scoatem cu coşuletul, îi scuturăm să se scurgă prisosul de grăsime. Presărăm puţină sare şi-i servim imediat.”

ALTĂ VARIANTĂ. Un truc belgian simplu dar eficient ne spune că, până la urmă, cei mai buni cartofi prăjiți …franțuzești sunt cei care mai întâi se fierb puțin și abia apoi se cufundă în baia de ulei fierbinte. Combinația untdelemn cu untură, indicată de rafinata autoare interbelică, este una câștigătoare la capitolul gust!

Chifteluțe de zarzavat

„Curăţăm 2 morcovi, 2 ţeline. 2 rădăcini de pătrunjel, 3-4 cartofi mijlocii şi 1 ceapă. Le tăiem bucăţi şi le dăm prin maşina de carne de vreo două ori. Apoi, amestecăm bine cu pătrunjel verde tocat, 2 ouă întregi, 2 linguri de făină, sare şi piper. Punem compoziţia pe scândura presărată cu făină. Formăm găluşti pe care le turtim, le dăm prin făină şi le rumenim în untdelemn fierbinte. Le servim cu sos de ciuperci ori de smântână.”

ALTĂ VARIANTĂ. Din această alcătuire nu par să lipsească decât cel mult franjurii de dovlecel dați pe răzătoarea mică și lăsați să se scurgă bine de zeamă, dar mă bântuie și ideea de a introduce în compoziție și boabe de fasole fierte cu usturoi și boabe de piper verde.

Omletă dulce

„Batem, cu bătătorul de lemn, 6 gălbenușuri cu 10 grame unt, 1-2 linguri de smântână și 1 lingură de apă. Adăugăm binișor 6 albușuri făcute spumă tare. Turnăm o parte din compoziție în tigaia încinsă cu unt ca să o coacem ca o omletă. Pe partea de deasupra, punem marmeladă și îndoim omleta. Lăsăm pe farfurie, la cuptorul deschis, până le coacem pe celelalte. În loc de marmeladă, putem pune fructe din dulceață.”

ALTĂ VARIANTĂ. Cine s-ar fi așteptat la o omletă cu marmeladă?! Să luăm în considerație totuși faptul că doamna Racoviță era ardeleancă și în Transilvania/„Siebenburgen” influența bucătăriei săsești era una considerabilă. Dar dacă, în chip năstrușnic sau nu, în loc de dulceață sau marmeladă, s-ar folosi bucățele de fructe exotice parfumate, precum mango, papaya sau fructul pasiunii, toate ușor de găsit astăzi în magazinele noastre? Eventual, fructele din compoturile tip „cocktail”!

Omletă cu lapți de crap

„Punem în cratiță să se prăjească în 20 grame unt 1 lingură de bucățele de lapți de crap și 1 lingură de ciuperci proaspete, felii. Adăugăm puțin pătrunjel și ceapă tocate, sare și piper. Apoi, punem nițică apă, acoperim să fiarbă înăbușit, până ce totul va fi moale. Compoziția aceasta o adăugăm la ouăle pentru omletă. Încingem untul și confecționăm omleta.”

ALTE VARIANTE. „Confecționarea” omletei mai poate oferi, pe lângă lapții de pește, și alte surprize din aceeași familie, de pildă fileurile de anșoa scurse de ulei, icrele de Manciuria sau incitantul batog afumat. Dar, dacă e să fac o mărturisire, pe malul Pacificului, la Huatulco, în statul mexican Oaxaca, eu am gustat o fabuloasă omletă cu sos mole poblano (mult ardei iute: habanero și jalapeno, în special) dar și cu un pumn de lăcuste prăjite! Recunosc că mi-au plăcut teribil de mult aceste „crănțănele” zapatiste!

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro