Prin anii 60 ai secolului trecut, românii se băteau pe bilete la spectacolele lui Mircea Crișan. Marele comediant, pe nedrept uitat azi (a plecat în Germania atunci când era în plină glorie) are o poveste unică.
Mircea Crișan s-a născut pe 8 august 1924 sub numele Mauriciu Kraus într-un vagon de tren care traversa Maramureșul, părinții săi fiind angajații unui parc de distracții itinerant. De altfel, toată copilăria și adolescența lui Mircea Crițan și-a însoțit în turnee părinții, care erau artiști ambulanți și i-au insuflat dragostea pentru arta spectacolului indiferent de formele sale de manifestare.
La 19 ani s-a angajat ca vânzător de mezeluri și, tot pe-atunci, a debutat mai mult figurant decât ca actor, la Teatrul Barașeum, , în spectacolul Lozul cel mare de Shalom Alehem. „Chiar de la prima apariţie am avut un mare succes în rolul măcelarului. Seara jucam la teatru, ziua vindeam mezeluri: din asta trăiam. Toţi colegii au zis: Ah, d-aia are aşa succes, pentru că este măcelar!”
Este remarcat și de Maria Tănase: „Teatrul Baraşeum se afla pe două etaje: sus se juca Potopul, jos un spectacol de revistă cu Maria Tănase. Regizorul Dinu Negreanu îmi scrisese rolul pe o carte de vizită. La începutul piesei ceream un coniac, la sfîrşitul piesei, alt coniac. Între timp se petrecea... potopul! Aşa că aveam timp să joc şi jos, la revistă. Maria Tănase, auzind că pot să-i imit pe toţi ăştia, a zis: Să vie Crişan! Şi am imitat toţi actorii care jucau sus. Lumea leşina de rîs! În timpul războiului am făcut un număr cu imitaţii de bombardament. Locuiam în Bariera Vergului, pe o străduţă mică. De la tramvai pînă acasă, repetam. Făceam zgomote de bombe, imitam avioanele americane deasupra Bucureştiului...”.
A studiat apoi la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa Maria Filotti (1944-1946).. În 1946 debutează în revista „Ca la noi la nimeni” - regizor H. Nicolaide - alături de Maria Tănase, Sephi Alşec, Beno Verea şi alţii, în care obţine un succes deosebit.
Un moment memorabul a fost întâlnirea cu Nicolae Ceaușescu în 1947, cu care a purtat o conversație ireală: „Eu am fost angajat 11 ani la Teatrul Armatei. Umblam pe la sate, prin munţi, la soldaţi, la manevre. Tocmai că asta a fost prima întîlnire cu Ceauşescu. În 1947, la Constanţa, unde se terminaseră manevrele marinei, la Hotelul Rex, erau adunaţi ofiţerii de marină. După spectacol, pe terasă, veneau toţi să mă felicite. Ofiţeri, amirali... Vine şi un general de infanterie, pe care nu-l cunoşteam. Se apropie de mine şi zice: Asta e diversiune burghezo-moşierească! Abaţi atenţia clasei muncitoare de la probleme şi faci lumea să rîdă!! Pe terasa de la Rex, am crezut că visez! Ceauşescu era pe atunci şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei, adică şeful politrucilor. De atunci a rămas tot timpul cu ochii aţintiţi pe mine. Căuta să mă prindă”.
După absolvire a jucat la Teatrul Armatei, la Teatrul Savoy, la Teatrul de Estradă, în spectacole de varietăți alături de actorii Nicolae Stroe, Gogu Trestian, Ion Antonescu-Cărăbuș, Horia Căciulescu, Zizi Șerban, Elena Burmaz, Tanți Căpățână, Puiu Călinescu. Multe din textele din perioada din România au fost compuse în colaborare cu Alexandru Mandi.
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat, actorului Mircea Crișan i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.
În 1968, cu ocazia unui turneu la Paris la Teatrul Olympia, a rămas în Occident și s-a stabilit ulterior în Germania, unde a început să-și scrie și să apară pe diverse scene subnumele Mircea Krishan. În Germania a colaborat, sub acest nume, cu mulți artiști de scenă cunoscuți, între care Rudi Carell și Gisela Schlüter. în 1972 în piesa de music-hall Anatevka de Jerry L. Bloch, în rolul principal, Tejde (premieră la Teatrul de Stat din Ulm, regizor Pavel Fieber). Pînă în 1998 interpretează acest rol, cu un enorm succes, de peste 800 de ori pe toate scenele marilor teatre din Germania. Urmează comediile muzicale Omul din La Mancha de Mitch Leighs, unde interpretează rolul Sancho Panza (1975-1985); rolul Doolitle în My fair Lady de Lloyd Weber (1986); Bob în Irma la Douce de Breffort-Monot (1975-1985). Joacă de asemenea în peste 20 de piese de teatru, printre care: rolul titular în Soldatul Svejk de Hasek; rolul Bran în Stan şi Bran în Germania de Urs Widmer (1981); comisarul Bulianov în Ninotschka de Melchior Langyel (1988 şi 1997); astrologul Smirnov în Crima lordului Savil de Oscar Wilde (1999), rolul lui Feri Bacsi în opereta Silvia de Emmerich Kálman (în 1990-'91 şi '93); joacă în Văduva veselă şi Paganini de Franz Lehar, în Liliacul de Johan Strauss - fiul. La televiziunea germană apare în peste 60 de filme şi circa 90 de show-uri. Împreună cu Stela Popescu, Constantin Drăghici şi Mirabela Dauer efectuează în anul 2001 un turneu în Israel, cu revista Teatru Bucureşti. Din 1993 încoace, Mircea Crişan este angajat anual în perioada iunie-august la Festivalul de Teatru Medieval din Ralswick.
În 1995, Mircea Crișan s-a întors în România pentru a lansa caseta „De la Crișan… adunate”, în cadrul unui spectacol cu invitați deosebiți: Angela Similea, Valerica Mihali, Doina Moroșanu, Sorina Dan și Cătălin Crișan. Pe 23 aprilie 2007, la Sibiu, UNITER i-a oferit lui Mircea Crișan Premiul special pentru teatru de revistă. Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro
Povestea marelui comic Mircea Crișan. Mult înainte de Bendeac și Bobonete, a fost el!
- Detalii
- Vicențiu Naumescu
- Infodemia