În anii 60-70, Melania Cârje era una dintre frumoasele scenei românești, cu mare lipici la public. Șocul avut la cutremurul din 4 martie 1977 dar și conflictele cu cenzura comunistă au făcut-o însă să ia o hotărâre radicală: în 1981 a plecat definitiv în SUA, stabilindu-se în Florida și locuind acum în superba zonă rezidențială Palm Beach Gardens.

Melania Cârje s-a născut pe 5 iulie 1943, la Iași, însă s-a mutat la București și a absolvit Școala Medie nr. 36, care astăzi a devenit Liceul „Ion Barbu”. A avut parte de o educație aleasă. Mulți dintre elevii respectivei școli sunt nume cunoscute în diferite domenii de activitate: pianistul Dan Grigore, poeta Daniela Crăsnaru sau regizorul Laurențiu Damian.

La doar 19 ani, simpatica ieșeancă se remarcase în pelicula „Vacanță la mare”, din 1962, în care jucase alături de Iurie Darie, Alexandru Repan, Ștefan Bănică Senior, Aurel Giurumia, Dem Rădulescu, Ileana Sandu și Anna Szeles (viitoarea soție a lui Florin Piersic). Melania Cârje a început astfel să filmeze încă din primul an de studenție la IATC. Frumoasa studentă a apărut în această comedie „cu trei fete, studente, care munceau pe litoral în timpul vacanței ca să construiască socialismul. Băieții se pregătiseră să meargă la munte, dar au ajuns la mare și de-aici începea acțiunea filmului, cu întâlniri, dragoste, încurcături și multă muzică”, după cum declara, la un moment dat, o colegă de platou, actrița Anna Szeles. Venind după o mulțime de filme teziste, de propagandă, comedioara a avut mare succes, iar echipa a fost imediat invitată la Festivalul de Film de la Acapulco, din Mexic.

A jucat apoi în numeroase filme și piese de teatru (în special la Teatrul de Comedie) și era nelipsită din emisiunile de divertisment ale televiziunii române. Era atât de populară încât multe mame își botezau fiicele după ea, un exemplu fiind viitoarea prezentatoare Melania Medeleanu. „Mama mi-a povestit că atunci când m-am născut era în mare vogă o actriță pe care o chema Melania Cârje. Oricât de mult am căutat-o, tot ce-am găsit e o fotografie. Dacă știți mai multe despre ea, dați-mi de veste, mi-ar plăcea să-i pot mulțumi', scria pe Facebook vedeta în urmă cu niște ani.

Hazardul a făcut ca în seara fatidică a zilei de 4 martie 1977 actrița să fie într-unul dintre blocurile care s-au prăbușit (cel care avea la parter faimosul restaurant „Grădinița”, de pe Magheru), însă ea a scăpat absolut miraculos, clădirea fiind efectiv retezată în două, iar Melania aflându-se în partea care a rămas în picioare. Dar șocul a fost imens și, din punct de vedere emoțional, ea nu și-a mai revenit niciodată, spectrul unui nou seism urmărind-o permanent. „Stătea în pragul unei ușii de la etajul patru, cu copilul în brațe, colega mea de la Teatrul de Comedie, Melania Cârje. Ea s-a așezat în pragul acelei uși, pare-mi-se la baie, iar blocul s-a retezat până la ea și așa a scăpat”, povestea actorul Ion Lucian.

În plus, în 1981, cenzura a interzis ultimul film în care a jucat – „Am o idee” – chiar a doua zi după premiera de la cinematograful bucureștean Scala. Comedia a fost regizată de Alecu Croitoru și scris de Mircea Radu Iacoban și îi avea în rolurile principale masculine pe Petre Gheorghiu, Valentin Plătăreanu și Ovidiu Schumacher. Scenariul era unul aparent nevinovat: după ce echipa de fotbal a unui orășel ajunge în divizia a treia este nevoie de un efort teribil pentru ca să revină în divizia a doua. Capul acestei „operațiuni” este Tovarășul Zmeu (Petre Gheorghiu), care recrutează patru antrenori (în loc de unul) și fondează clubul Femina, format din soțiile jucătorilor, pentru a-i sprijini în meciurile de acasă dar și la cele din deplasare. Problema sesizată de cenzură era că „Tovarășul Zmeu” putea fi lesne comparat cu Nicolae Ceaușescu. (Culmea este că un film similar, scris de același scenarist, cu aceeași temă, cu aproape aceiași actori principali, fusese realizat cu trei ani înainte, în 1978 – „Totul pentru fotbal”, în regia lui Andrei Blaier.) Atunci, hotărârea a fost luată irevocabil: Melania Cârje a ales să plece din România, chiar dacă asta însemna să renunțe la cariera ei artistică. 

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro