Pe 12 martie se împlinesc 52 se ani de la înființarea Programului 3, care, deși nu mai există în forma care l-a consacrat în anii de după 1973, continuă să fie evocat ca o prezență vie, ca o realitate perpetuă. Nu puteam lăsa ca acest eveniment să treacă neobservat. De aceea m-am decis ca în rubrica mea cotidiană de pa Comentator.ro să vă prezint în serial amintiri despre echipa de inimoși care au îndrăznit să facă în anii dictaturii UN RADIO ALTFEL. Legendarul Program 3 nu a fost doar un buchet de valori umane, ci și o stare de spirit surprinsă de Dan Ursuleanu în faimosul său imn: Programul 3 / O lume nebună, decisă să spună /Ce vrei, ce nu vrei, / O oază de viață / Cu muzica-n față / Dar și cu idei! / Programul 3 / Cu cai de povară / Ce-aleargă și cară, / Dar și cu ponei / Programul 3, / Ce viață, ehei!

Foto: Coperta 1, REVISTA ISTORIA PRESEI DIN ROMÂNIA, numerele 1-2/2023, Asociația română de Istoria Presei. În imagine, ședință a redacției Programului 3 Radio (de la stânga la dreapta: Florin Helmis, Elisabeta Iosif, Dan Ursuleanu, Lucian Sârbescu, Jeana Gheorghiu, George Nuță, Mircea Zăvoianu, Gheorghe Milescu, Aurica Voicu, George Enache, Camelia Stănescu, Sofia Șincan, Anișoara Dumitrescu); fotografie din Arhiva Camelia Stănescu, Dan Ursuleanu.

Leon Sărăţeanu – Şeful secţiei Franceză Radioteleviziunea Română: Farmecul Programului III îşi are izvorul în împletirea mai multor elemente paradoxale. Conceput pentru tineret, este alcătuit cu toate atributele maturităţii înteligență, competenţă şi rafinament. Destinat să facă educaţie şi să instruiască, este tot ce poate fi mai opus didacticismului. Neexcluzând nici muzica percutantă, nici alte elemente fonice pătrunzătoare, ştie, totuşi, să respecte legea de bun gust a discreţiei. Dăruit cu cifra III, reuşeşte, adeseori, să fie primul dintre programele noastre în competiţia calităţii. Ajuns la formule moderne şi de succes, e convins că valoarea acestora stă mai ales în frământata căutare a îmbunătăţirii. Convins de necesitatea exigenţei faţă de colaboratori, nu crede că aceasta exclude civilizaţia comportamentului faţă de ei. (Mărturie din anul 1975)
Edmond Nicolau – Profesor universitar doctor, Institutul Politehnic Bucureşti: Ascultând programul III, am avut sentimentul unei reîntineriri a emisiunilor. Am participat cu plăcere la acest program şi l-am ascultat cu interes, pentru că a reuşit să se impună prin ţinută, atractivitate, fantezie, conţinut, tinereţe. În pragul a doi ani de existenţă, ce pot dori acestui Program, decât un succes şi mai deplin în rândul ascultătorilor şi, în special, în rândul tineretului de azi, de mâine şi de totdeauna. (Mărturie din 1975)

Academician Dan Grigorescu – specialist în Istoria artei: Povestea legăturilor mele cu Radiodifuziunea începe de mult, din vremea când eram elev în ultimele clase de liceu. Luase fiinţă pe atunci o emisiune săptămânală care se chema Ora şcoalei şi era pusă în undă de câţiva elevi ai liceelor bucureştene. Erau, desigur, multe stângăcii în textele noastre, dar nu ni se putea nega sinceritatea cu care încercam sǎ ne ferim de capcanele convenţionalismului, atât de numeroase pe atunci. Acestea se întâmplau pe la sfârşitul anilor '40 ai secolului trecut. Dupǎ un timp, din motive pe care nu le cunosc, emisiunea a dispărut... Aşa se şi explică, într-o măsură, bucuria cu care am primit vestea înfiinţării, mult mai târziu, a unui Program 3 pentru tineret: aveam senzaţia că timpul s-a întors, că trăiesc din nou vremea de odinioară a adolescenţei. Mai ales că, de data aceasta, perspectivele intelectuale ale celor care realizau emisiunile erau mult mai cuprinzătoare decât ale şcolarilor din anii '40: ştiau incomparabil mai bine regulile scrierii şi transmisiei radiofonice ale unui text care să capteze interesul unor tineri ascultători. Să-i facă părtaşi la propriile căutări ale adevărului, ale semnelor celor mai clare ale valorilor culturii. Cred că nu numai afecţiunea faţă de Programul 3 mă face să desluşesc în substanţa lui una dintre cele mai eficiente iniţiative de a transmite generaţiei tinere dorinţa de a înţelege marea cultură a lumii. (Mărturie din 2008)

Marcian Bleahu – Profesor universitar doctor, Facultatea de Geologie: Progresul tehnic este marca secolului XX. Dacă Napoleon avea un telefon mobil, nu pierdea lupta de la Waterloo, dacă pe Titanic era un radar, aisbergul era detectat din timp şi nava nu se scufunda. Fără televizor, nu vedeam revoluţia în direct, fără să mai vorbim ce ar însemna civilizaţia actuală fără computer şi internet. De fapt, cred că tinerii de azi se vor dezvolta nu sub imperiul Galaxiei Gutenberg, ci al Galaxiei Internet, totuşi, în această vânzoleală de tehnică informaţională, a rămas o constantă, radioul. Începând din anii '30 ai secolului XX, el a fost cel care ne-a adus evenimentele politice, economice, culturale şi ştiinţifice în casă şi ne-a introdus viaţa în actualitate. Este drept că televizorul este mai percutant prin imaginea vizuală pe care ne-o oferă, dar mărturisesc că prefer radioul, căci pot să-l ascult când lucrez la computer, când bricolez ceva sau când citesc în pat. Şi arhiva mea de cunoştinţe de muzică clasică s-a format cu urechea la radio, după cum noutăţile ştiinţifice de ultimă oră le-am aflat tot pe această cale. Dar pentru toate acestea, depinde şi ce post am ascultat. Cu aceasta ajung la obiect: Programul 3 Radio. L-am ascultat, aş putea spune, cu pasiune, căci de la el am auzit muzică bună, cea mai bună, şi de la el am prins dragostea pentru Mahler (prima integrală a simfoniilor), pentru Bartok, care la noi nu se cântase mai deloc, simfoniile integrale ale lui Schubert, Dvorak şi atâtea şi atâtea lucruri minunate. Adesea adormeam cu radioul la căpătâi, alintat de o muzică bună. Apoi am auzit piese de teatru, conferinţe, informaţii culturale şi ştiinţifice. Nu am putut să rămân departe de acest caleidoscop şi, de câte ori am fost solicitat, am răspuns cu plăcere. La Programul 3 am vorbit pentru prima dată despre marea revoluţie în geologie, tectonica plăcilor şi am fost acuzat că sunt un fantezist să pot crede în aşa o aiureală, devenită acum piatra de temelie a oricărui demers geologic; am vorbit despre forajele de mare adâncime din oceane, Glomar Challanger, despre dispariţia dinozaurilor, măsurarea timpului geologic cu ajutorul izotopilor radioactivi şi multe altele. Toate acestea au fost adunate apoi într-un volumaş de informare ştiinţifică pentru publicul larg. Mă gândesc cu nostalgie la vremurile când Programul 3 era un far luminos de gândire şi simţire în bezna unei dictaturi cumplite, care nu suporta nici o tentativă de ridicare din marasmul culturii proletare. (Mărturie din 2008)

Cristian Munteanu – Regizor artistic şi dramaturg: Ascult, de câte ori am posibilitatea, emisiunile Programului 3. Găsesc în ele, pe lângă diversitate, întotdeauna, formulată o opinie. Fie că avem de a face cu Biografia unei capodopere, cu Jurnale şi memorii, cu Oameni de seamă, fie cu emisiuni dedicate tineretului, încerc permanent satisfacţia descoperirii unui punct de vedere original, exprimat într-o frumoasă ţinută artistică. Am încercat şi ca realizator şi ca autor să mă înscriu în rândurile oamenilor care elaborează acest program, fiind mânat de o nedisimulată admiraţie. De la selecţia temelor la migăloasa retuşare a materialelor literare şi apoi la atenta urmărire a realizării lor în undă, am putut să descopăr o traiectorie care poartă însemnele profesionalităţii, a bunului gust artistic. Rabatul la calitate absentează din cadrul emisiunilor Programului 3. Aceste emisiuni te obligă la un anumit nivel de exigenţă, în primul rând faţă de tine, apoi faţă de colaboratorii cu care ai de a face. Una din cele mai mari satisfacţii pe care le-am încercat ca regizor a fost la realizarea unei emisiuni Jurnale şi memorii, când, după înregistrare, un reputat actor, din proprie iniţiativă, mi-a cerut să refacem imprimarea, specificându-mi: „Era un text minunat ! Ştiu că a ieşit bine..., dar aş vrea să mai refac măcar o scenă.” ( Mărturie din 1975)

Dem Rădulescu – Actor de teatru și film, Profesor la Institutul de Artă teatrală și cinematografică Ion Luca Caragiale: Au haz..., îmi plac... oamenii 3-ului, sunt spirituali..., „depararazitează” undele prin sare. (Mărturie din1975)

Irina Petrescu – Actriţă de teatru și film: Cu mulți ani ăn urmă, datorită lui Florian Pittiș şi Cameliei Stănescu, am intrat în contact cu Programul 3. O astfel de lume, străină mahalalei politice şi derizoriului cotidian de astăzi. Pe Programul 3 m-am întâlnit cu personalităţi de seamă ale culturii secolelor trecute. Sunt memorabile emisiunile Portrete, jurnale, memorii, biografii ale unor capodopere care mi-au prilejuit nenumărate prilejuri de a studia, de a căuta, de a citi şi de a vibra la stimuli aparent închişi în mister sau uitare. Îmi închipui că cei care au ascultat ani în şir, înainte de 1990, Programul 3, această veselă cursă contra-cronometru cu cenuşiul obligatoriu, se vor fi îmbogăţit cu neuronii deschişi către toţi caii verzi care mai scăpau să bântuie fără frâu zilele noastre mohorâte şi îngheţate. Nu pot să nu leg toate câştigurile mele şi, neîndoios, ale ascultătorilor de atunci, de spiritul acelui zburător entuziast, fantastic, generos şi de neegalat – Florian Pittiş  şi de cel veşnic luminos, curios şi pasionat al Cameliei Stănescu.( Mărturie din 2008)

Scrisoare adresată Programului 3 în 1989 de către Zenaida Luca din Bucureşti: Emisiunea Exploratorii lumii de mâine m-a iniţiat în SF şi cultura mea în acest domeniu s-a format şi consolidat emisiune cu emisiune, pas cu pas, lucru pentru care vă sunt extrem de recunoscătoare. SF-ul m-a ajutat să înţeleg mult mai bine şi cu rafinament logic modul de structurare al mentalităţilor şi al morfologiei vieţii psihice (morfologie complexă, nici pe departe epuizată de cercetare). Multe lucruri importante le-am înţeles în aceşti ani din sintezele pe care le-aţi prezentat în emisiune, sinteze foarte bune, inserţii de note atât de apropiate de esenţa faptelor, încât, datorită limpezimii lor, se lăsau asimilate cu uşurinţă. Materialul difuzat este întotdeauna de cea mai bună calitate; nu mai vorbesc de dramatizările excelente, atât ca text, cât şi ca interpretare, dramatizări din marea literatură mondială SF, pe care nu aveam cum s-o cunoaştem decât din studioul Exploratorilor lumii de mâine. Redactorul emisiunii, Dan Ursuleanu reuşeşte să creeze o atmosferă intimă, caldă şi delicată, oferindu-mi audiţii pe care le consider ca fiind cele mai bune de la Radio.

Sofia Șincan – șefa Programului 3: Programul 3 în spațiul undelor herțiene mi se pare a fi fost ce a fost și este Nava Școală Mircea pentru flota românească. S-a construit după ample studii sociologice, s-a definitivat sub ochiul atent al Academiei Romăne și a pornit în larg în zilele dezghețului din începutul de primăvară al anului 1973. Puterea tinereții, studiile temeinice, talentul, nonconformismul, îndrăzneala, au făcut din echipajul Programului 3, forța capabilă să înceapă un drum și să-l continue, nu oricum, ci din ce în ce mai temerar. Nu e de mirare că ascultătorii, din ce în ce mai numeroși, au devenit susținătorii morali ai întregului parcurs de 25 de ani ai tinereții sale. Am plătit și noi tribut vremurilor. Aveam un stăpân care ne plătea și pe care nu era chip să-l schimbăm. Alt radio nu exista. Dar l-am păcălit, în favoarea interesului manifestat de tineri pentru noutăți, pentru știință, cultură, morală. Cred cu tărie că rostul programelor Societății Române de Radiodifuziune este profund formativ prin toate variatele sale forme de expresie. Mai ales programul pentru tineret trebuie să fie principalul ghid al omului tânăr în fiecare om de radio. Dacă va putea răspunde cu succes, înseamnă că și-a îndeplinit rolul în cunoașterea și înțelegerea lumii contemporane, în dezvoltarea spiritului liber, dar responsabil, în descoperirea de orizonturi și valori noi, pentru cucerirea cărora merită să te bați! Ce e nou în fiecare emisiune? Asta cred că trebuie să fie permanenta întrebare pe care trebuie să și-o pună fiecare. (Revista română de istoria presei, 1-2/2023)

Alin Gabriel Vărzaru – master în Istoria Comunismului în România: Deși scopul principal era transmiterea mesajelor propagandistice ale regimului și educarea în spiritul ideologiei partidului, educația comunistă, revoluționară, redactorii Programului 3 au reușit să realizeze emisiuni prin care tinerii aveau acces la informații și, mai ales, la o muzică nedifuzatată pe celelalte programe de radio sau televiziune. S-a reușit astfel abordarea subiecte greu de găsit în media comunistă a epocii. Cenzura funcționa în toată mass-media comunistă. La Radioteleviziunea Română era necesară acordarea unei vize politice, înainte de difuzarea oricărei emisiuni, iar, dacă transmisiunea era în direct, era aprobat și verificat planul ei. Datorită inventivitatii și originalității redactorilor, a șefilor lor, au fost speculate acele portițe libere prin care s-a reușit transmiterea de informații cu adevărat utile. Tinerii au îndrăgit aceste emisiuni, numărul scrisorilor adresate de ei Programului 3 pe adresa Radioteleviziunii Române fiind impresionant. (Lucrare de dizertație Ferestre spre viitor în comunism  Catalogul pieselor de teatru SF din cadrul emisiunii Exploratorii lumii de mâine; 4 ianuarie 1984-20 decembrie 1989; Facultatea de istorie, Universitatea București)

(Mâine – episodul 2)

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro