Susținerea a fost anunțată chiar de Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care a declarat la B1TV că problema generată de legea educaţiei sanitare poate fi tranşată „cu înţelepciune şi cunoscând realităţile”.
Unul dintre exemplele date de Ministrul Educației este cel al familiilor în care părinţii şi copiii ajung să locuiască într-o singură cameră şi unde lacunele privind educaţia despre viață apar atât la minori, cât şi la adulţi, scrie Agerpres.
„Se poate tranşa cu înţelepciune şi cunoscând, mai cu seamă, realităţile.
Am primit înainte să intru în emisiune un mesaj de la o învăţătoare din Sibiu, care îmi spunea cam cum se întâmplă lucrurile în realitate în acel mediu în care mai toţi elevii pe care îi are dorm în aceeaşi cameră cu părinţii, cu fraţii lor. (…) Acolo avem într-adevăr acele mame extrem de tinere, acolo avem o lipsă de educaţie atât la nivelul elevilor, dar şi la nivelul părinţilor, pentru că, am spus, strategia aceea de educaţie parentală, lansată în anul 2018, era binevenită, nu ştiu de ce am oprit-o. Deci, este nevoie de educaţie s...”, a declarat joi seara ministrul Educaţiei.
„Nu are rost să mai încercăm să mascăm lucrurile care sunt evidente, că, am văzut, a venit pandemia, le-a pus în lumina reflectoarelor pe toate acele probleme cronice pe care am încercat să le cosmetizăm şi am văzut dintr-o dată şi mai mult cât de grave sunt. N-are rost să mascăm acele probleme. Programa pentru educaţie sanitară credeţi-mă că o cunosc şi, într-adevăr, ea are toate acele lucruri necesare. A fost surprinzător chiar şi pentru mine, atunci când am analizat problema şi am ajuns la clasa a XI-a, am zis wow, deci acolo este chiar totul.
Doar că este o disciplină opţională, care se numeşte altfel, care este făcută de 3-4-5-6% dintre elevi, optează pentru acea disciplină, şi care nu sunt absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui să se facă de către profesori”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Amendamentul propus de PNL și PSD:
”derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere BTS și a gravidității minorelor.”
Peste 700 de mame minore în 2018, în România
Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia.
De asemenea, dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naștere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea.