În prima jumătate a secolului trecut, România a avut propriul lot de mari personalități feminine implicate în activități de spionaj. De obicei, era vorba de femei din lumea bună, chiar din elita societății – precum principesa Martha Bibescu, prima femeie din lume conducătoare a unei organizații masonice și amantă a mai multe capete încoronate europene din ambele tabere beligerante, Veturia Goga, soția poetului și politicianului Octavian Goga dar și una dintre favoritele lui Adolf Hitler (care o alinta „Privighetoarea mea”), sau Elena Lupescu, amanta Regelui Carol al II-lea. Maria Tănase, chiar dacă provenea din clasa umilă a sărăcimii din mahalalele Bucureștilor, avea avantajul unei cariere artistice uluitoare, care-i adusese și ei conexiuni la cel mai înalt nivel, în special în lumea expaților interbelici din Capitala României. Iar  Maria Vera Rosenberg din Galați s-a transformat în Vera Atkins și a reușit să intre la Londra în anturajul liderului britanic Winston Churchill, devenind apoi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, chiar șefa unui serviciu de spionaj (Special Operations Service).
Însă, între toate aceste vedete incontestabile ale vremii lor, una dintre cele mai fascinante povești, demne de o Mata Hari autohtonă, le-a avut o frumoasă fată de preot român din Banatul sârbesc, Maria Bălan, care a devenit cel mai tare spion al Regatului în timpul Primului Război Mondial. Ea furniza, însă, informații despre armata austro-ungară și Ohranei țariste.


Pe când era elevă la Școala Normală din Vârșeț, în oraș a sosit un regiment al armatei imperiale. În casa familiei Bălan a fost încartiruit un frumos și tânăr sublocotenent de ulani (cavalerie ușoară). Între tânăra româncă și sublocotenentul austriac s-a înfiripat o idilă. Maria a fugit cu el în Timișoara. Se pare că ea a ajuns în cosmopolitul oraș de pe Bega în urma unui plan prestabilit. Cu puțin înainte de a-l cunoaște pe ofițerul austriac, ea fusese recrutată de un agent al serviciului de spionaj român.
Datorită frumuseții, a cunoașterii limbilor germană și maghiară, a farmecului personal, ea a reușit să pătrundă în cercul ofițerilor superiori ai Corpului VII al armatei imperiale, aflată în Banat. Astfel, Maria Bălan a putut să afle ușor planurile armatei imperiale, situația armamentului, starea de spirit a trupelor etc. De asemenea, spioana româncă a contribuit la eliminarea unor agenți ai imperiului Austro-Ungar care locuiau în zona Rucăr-Dragoslavele-Câmpulung Muscel. Aceștia erau angajați ca pădurari și agenți de vânătoare.
Identitatea ei a fost aflată abia după ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale (decembrie 1916), când ocupanții au cercetat arhivele Siguranței rămase în Capitală.
Maria Bălan a fost reținută, iar autoritățile austro-ungare au declanșat un proces rapid. Spioana româncă a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. Toți condamnații pentru spionaj au fost grațiați, mai puțin Maria Bălan. Când i s-a acest lucru, tânăra a început să râdă, șocându-i pe ofițerii austrieci.
Românca a fost condamnată la moarte prin spânzurare. În ziua execuției, sergentul care a intrat în celula ei a găsit încăperea goală. Maria Bălan a evadat cu ajutorul unui ofițer austriac și a dispărut. Maria Bălan a ajuns în cele din urmă la București, unde și-a schimbat numele și a trăit cu o nouă identitate.

… Multe alte povești inedite  „Povești incredibile la vreme de război în București” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral.

Dan-Silviu Boerescu



Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro