În lume, în colecții publice sau private, se mai păstrează încă destule sticle de vin vechi de sute de ani. Sau chiar de mai mult timp, de pildă una datând din secolul IV d.Hr., descoperită de arheologi în sarcofagul unui nobil roman. Într-un număr copleșitor de cazuri, cam orice sticlă de vin mai veche de treizeci de ani nu mai poate fi băută, licoarea respectivă evoluând pe o sinusoidă temporală, atingând un apogeu gustativ și apoi decăzând treptat.

Greva artiștilor din Hollywood continuă, chiar dacă producătorii s-au întors la masa negocierilor pentru noul contract de colaborare cu scenariștii de film și televiziune (prin breasla scenariștilor WGA/Writers Guild of America). Discuțiile, care pentru prima oara au implicat și executivii studiorilor și platformelor de streaming, crează o anemică undă de optimism.

Producătorii care reprezintă marile studiori prin asociația lor (AMPTP/Alliance of Motion Pictures and Television Production) au acceptat câteva doleanțe ale scenariștilor (WGA/Writers Guild of America) și actorilor din Hollywood (SAG-AFTRA/Screen Actors Guild) într-o încercare anostă de a-i aduce înapoi la masa negocierilor și a aplana conflictul de muncă.

Sfada bucătarilor din întreaga Europă e mare, căci fie ei vienezi, parizieni sau milanezi, cu toții vor să-și pună sigiliul de grand chef peste această felie subțire, aproape străvezie, de carne fragedă, gătită cu mare artă la tigaie, cu sau fără panadă! Nici nu mai importă dacă e vorba de cea mai bună bucată de carne de pulpă de vițel sau de porc (caz în care poate fi și cotlet, briții, bunăoară, spunându-i cutlet), de piept de curcan ori de pui și nici cum i se spune cu ifose de patriotism culinar local: fiecare își revendică, în fel și...