LEACURI ȘI REȚETE NATURISTE
Accident vascular: (reţeta mânăstirească), rădăcină spânz de mărimea palmei, se toacă, se pun 2 litri de apă călduţă, se lasă la căldura camerei la macerat până face floare deasupra, se filtrează. Se înmoaie un tifon pus în 4 în lichid, se pune pe cap, se acoperă cu un fes timp de 1 ora, apoi se usucă părul la aer. Tratamentul se face o dată pe zi timp de 7 zile.

În perioada interbelică, aviatorii recunoșteau de la depărtare Bucureștii de la fumul celor peste 3.000 de grătare de mititei care ardeau zi și noapte pentru a satisface apetitul popular pentru acești „cârnați fără mațe”, dar cu un gust specific.
Deși s-au păstrat multe rețete vechi de mititei, două sunt, cred, cele mai aproape de esența acestui fel de mâncare specific românesc.

Între cei care au marcat evoluția gustului la noi se prenumără și un personaj devenit emblemă a apetenței noastre pentru carnea prelucrată, cu dibăcie și meșteșug, în fel și chip. Bucureștiul nu a fost niciodată un oraș vegetarian, așa că a avut nevoie întotdeauna de un Matache Măcelaru. Un astfel de personaj, atestat istoric, a intrat, apoi, definitiv în subconștientul colectiv, ca maestru de carmangerie, propunând clienților cea mai bună selecție de fleici, cotlete sau antricoate, dar și ca artist consacrat al produselor fine din carne de...

Omleta rămâne cea mai faimoasă mâncare franțuzească făcută din ouă, ea având și o istorie pe măsură. Cuvântul omelette a intrat în uz la mijlocul secolului al XVI-lea, dar versiunile alumelle și alumete sunt folosite în tomul Ménagier de Paris încă din 1393. (În epoca modernă, tratatul culinar medieval a fost repus în circulație de către bibliofilul Baron Jérome-Frédéric Pichon în 1846.)