O carte de referință rămâne și Rețete cercate în număr de 500 din bucătăria cea mare a lui Robert, întâiul bucătar al Curții Franției, potrivit pentru toate stările, tradusă de postelnicul Manolachi Drăghici și tipărită la Iași în 1846.
FOTO: 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Iași, 1841, Editura Dacia
În 1841 apare primul ghid într-ale bucătăriei la noi, sub sigla unor așa ziși necunoscuți – K.N. și M.K. – 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești.
Sosirea fanarioților a însemnat începutul unui veac de voluptate pentru Principatele române. Epopeea fanariotă a durat mai bine de un secol, de la pedepsirea răzvrătitului voievod pământean Constantin Brâncoveanu și a familiei sale, ceea ce avea să-i aducă înscrierea în martirologul ortodox, și până la slugerul Tudor Vladimirescu. Secolul al XVIII-lea și începutul celui următor înseamnă una din cele mai neobișnuite, frământate și pline de forfotă epoci oferite spre cercetare din istoria noastră.
FOTO: Fructieră (Bucătăria modernă cu o introducere despre Hygiena bucătăriei, Edit. Librăriei Socecu & Comp., Bucuresci, 1881).
În prima zi a anului, la cina de Sf. Vasile, după relatarea lui del Chiaro, dacă unul dintre meseni strănuta la masă, primea în dar o bucată de postav, de atlas, de cașmir ori de borangic. La încheierea ospățului se aducea o plăcintă, cu bani de aur strecurați în aluat și cu mulțime de răvașe, unele nu tocmai binevoitoare la adresa mesenilor. Era prea bine cunoscuta Vasilopita, plăcinta mult prețuită în lumea...
