După 1960, unii producători toscani au început să experimenteze soiuri din Bordeaux, precum Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc și Merlot. Sassicaia este considerată prima supertoscană. Marchizul Mario Incisa della Rochetta făcea în 1948 vin pentru consumul privat din soiurile Cabernet Sauvignon și Cabernet Franc, plantate în Bolgheri pe coasta toscană. Prima lansare comercială a fost recolta din 1968, dar datorită legilor stricte privind DOC, vinul a trebuit să fie etichetat ca Vino da Tavola sau „vin de masă”.... Aceste legi nu numai că au restricționat utilizarea soiurilor non-indigene, ci au menționat chiar și o rețetă Chianti Classico care „dăunează” calității vinului: 100% Sangiovese Chianti a fost astfel interzisă, iar amestecul trebuia să includă anumite soiuri de calitate inferioară, inclusiv cel puțin 10 % alte soiuri aprobate.

Unul dintre primii podgoreni revoluționari a fost Antinori, al cărui Tignanello din 1971 era un amestec de Sangiovese și Cabernet Sauvignon din zona Classico, dar declasificat în Vino da Tavola. Pe măsură ce aceste vinuri din interiorul și de dincolo de Chianti au evoluat cu mult deasupra statutului lor modest de Vino da Tavola, ele au devenit colectiv cunoscute sub numele de Supertoscane. Termenul a devenit sinonim cu vinificația „aventuroasă”, producătorii experimentând cu butoaie franțuzești și cu noi metode viticole. În zilele noastre, astfel de vinuri pot avea statut IGT, DOC sau chiar DOCG. De exemplu, Sassicaia are propria sub-denumire, Bolgheri Sassicaia DOC, iar clasificarea IGT a fost creată în 1992 special pentru a recunoaște calitatea acestor vinuri „exterioare”. Legile Chianti s-au schimbat de atunci într-un efort de a atrage cele trei supertoscane din zona Classico - Tignanello, Cepparello și Flaccianello - înapoi în DOC, rezultând ajustări ale cerințelor de amestecare și, în cele din urmă, interzicerea completă a strugurilor din soiuri albe în 2006.

Marchizul Piero Antinori a fost unul dintre primii care a creat un vin „în stil Chianti” care a ignorat total reglementările DOC, lansând un amestec Sangiovese-Cabernet Sauvignon din 1971, cunoscut sub numele de Tignanello, în 1978. El a fost inspirat de Sassicaia, al unchiului său Mario Incisa della Rocchetta. Alți producători i-au urmat exemplul și în curând prețurile pentru aceste supertoscane au surclasat în mod constant prețurile unora dintre cele mai cunoscute vinuri Chianti tradiționale. Până la sfârșitul anilor 1980, tendința de a crea vinuri non-DOC de înaltă calitate s-a răspândit în alte regiuni ale Toscanei, precum și în Piemont și Veneto. Modificările la regulamentul DOC Chianti a încercat să „corecteze” problemele supertoscanelor, astfel încât multe dintre aceste vinuri s-ar califica acum ca standard DOC(G) Chianti.

Abia în 1968 Sassicaia a fost lansată pentru prima dată în comerț, fiind aclamat asemenea unui vin foarte bun din Bordeaux. În următorii câțiva ani, crama a fost mutată într-o locație cu temperatură controlată, cuvele de fermentare din oțel au înlocuit cuvele din lemn, iar baricurile franceze au fost introduse în procesul de îmbătrânire. Tenuta San Guido cultivă struguri pe mai multe parcele din jurul Bolgheri, cu o suprafață de 75 de hectare, cu o distribuție a soiurilor de 85% Cabernet Sauvignon și 15% Cabernet Franc, care, în general, se regăsește și în cupaje.

„Dens, intens și elegant, cu taninuri mătăsoase și echilibrate, cu final lung… Complex și elegant, cu arome de fructe roșii”, Bolgheri Sassicaia 2019 este un vin roșu rubiniu intens cu potențial de învechire de 15-20 ani. Are 14% alcool și necesită decantare de minimum două ore. Se potrivește cu friptura de vită de calitate superioară (în Toscana, rasa este Chianina), cu vânat, brânzeturi fine maturate și trufe. Preț mediu, peste 200 euro/sticla.

Poveștile Vinului, un proiect OEVE – Consulat România, realizat de Eques Dan-Silviu Boerescu, Consilier de Imagine, și Judicem Grațian Mărgărit, Paharnic Consular. Urmăriți și https://oeve.ro. Abonați-vă la newsletter!

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro