Primii istorici ai urbei nu pomenesc nimic despre mahalaua dintre Patriarhie și mânastirea Antim, nici Iosif Genilie, nici Alexandru Pelimon. Abia Alexandru Papazoglu publică și un plan al orașului (mult după primul plan ai maiorului Barroczyn, dar mult mai cunoscut) și vorbește despre Calea Craiovei. Se știe însă din legendele transmise din veac în veac de Hanul lui kir Nicola; descărcau aici rachierii și podgorenii butiile pline, aduse sub pulpana nopții, ocolind aciza agiei de la barieră, la biserica Bărbătescu vechi, de altfel cea mai veche biserică din oraș rămasă în picioare, unde slujbele se țin și în zilele de azi.

Fundațiile hanului s‑au găsit la săpăturile din urm\ pentru noi cl\diri, se pare ca vechiul han [i‑a dat sfâr[itul sub focul pus de neferii lui Chehaia‑bey, spre nimicirea locului de ad\post pentru licorile necredincio[ilor. Calea Craiovei, botezat\ dup\ R\zbelul de Independen]\ Calea Rahovei, [i‑a continuat via]a fabuloas\ [i plin\ de mi[care, pr\v\liile de nego]iu se în[irau una dup\ alta, de la Dâmbovi]a, unde prima magherni]\ era contoarul lui Cilibi Moise, pân\ h\t încolo, spre z\rile Alexandriei, al\turi de maidanul hanului ars, cârciumile prosperau [i înfloreau. Pân\ la demol\ rile din urm\, datorate abstinentului secretar general [i pre[edinte al ]\rii, se afla vestita cârcium\‑zahana Bumbe[ti, cu numele datorat [antierului tineretului comunist de la Bumbesti‑Livezeni. Aici aduceau parlagii abatorului, ascunse în pantalonii strân[i pe glezne, fica]i, rinichi, momi]e, inimi din [eptelul dus la sacrificiu. La mese se Povestea Jari[tei la r\spântia vremurilor (table din istoria Bucure[tilor) 12 întindeau largi tablale cu ce frigea gr\tarul [i g\le]i pline cu ghea]\, unde vinul prost î[i schimba încet culoarea, vin dup\ punga s\rac\ a clien]ilor, veselie cât se poate, parc\ înviaser\ vremurile vechi ale gr\dinei Suzana pe 11 Iunie, ast\zi disp\rut\ sub un f\]os blockhaus de secol XXI. Un mic stabiliment, r\mas în furia demol\rilor, a rezistat tuturor vitregiilor. B\trânii cartierului îi spuneau Cârciuma lu’ Getu]a, pe firm\ îns\ scria „Restaorantul Jari[tea”. Aceast\ femeie trupe[\, trecut\ de prima tinere] e, tr\gea pu]in un picior, precum un adev\rat doctor Schlepfuss balcanic, avea în galantar, de diminea]a, dou\‑trei sticle de vin [i una‑dou\ sticle de ]uic\, b\uturi falsificate din industria corporatist\. Veneau atot[tiitorii b\trâni ai cartierului, se cinsteau [i, când stocul lichid se termina, Getu]a, târându‑[i imperceptibil piciorul, închidea cârciuma [i pleca acas\. Soarele a r\s\rit dup\ ce capitalismul tulbure de drumul mare a ie[it pe lumin\. Un anume Nicolau, poate urma[ al vechiului kir Nicola, a f\cut ce‑a f\cut, a luat bani din banc\ amanetându‑[i casa, a cerut ajutor neamurilor, c\ci se tr\gea dintr‑un neam cu cimotii multe, [i izbuti a deveni proprietar peste stabiliment. Oameni hot\râ]i [i muncitori au dat o nou\ fa]\ locului. Încet încet vechiul han parc\ a ren\scut, peste vechile funda]ii acoperite de mo]ul curcanului [i tufani de soc s‑a construit gr\dina Jari[tea. Condi]iile contractului nu permiteau schimbarea numelui, dar, [i‑a zis in barb\ proprietarul, „Nu‑i nimic, voi schimba numele în renume” [i a[a a [i fost. {i nu dup\ mult\ vreme, duhul s‑a întins peste urbe, primii, desigur, au dibuit c\rarea arti[tii de toate rangurile, înseta]i de parfumul vremurilor duse si numai pu]in si toate teatrele Bucure[tului î[i serbau triumfurile numai aici. Mai to]i oamenii de litere ai Bucure[tilor se l\sau mângâia]i de zefirul serii, uitându‑[i disputele in acordurile tarafului, Adrian P\unescu sau Radu Gabrea erau doar locuitori ai polisului, ascultau cl\tinând din cap mângâindu‑[i b\rbile înc\ negre vechile cântece 13 de dor [i alean, se produceau [i ei înseta]i dup\ vechile istorii, de cei mai [tiu]i l\utari ai târgului, se b\teau arti[tii s\ fie parte a Filarmonicii Jari[tea, Nelu Ploie[teanu, Andrei Mihalache, Panselu]a Fieraru, Maria Buz\. Chiar [i diaconul Anghelina, al\turi de Horia Pan\, ]ârcovnicul de la Sfântul Nicolae din Prund poposeau ades, chiar prea ades, la loc de hodin\ [i desf\tare. Vesti]i caizi ai lumii subterane ap\reau noaptea aducându‑[ i ciracii, c\lcau pragul purtându‑se potolit si cuvincios, intrau astfel în lume, fric\ le era de interdic]ie. Dar stabilimentul [i‑a c\p\tat adev\rata viat\ abia dup\ ce propit\ reasa, adic\ dumneaiei Kera Cali]a, pre numele sau din actele de stare civil\ Aurora Nicolau, [i‑a luat inima‑n din]i [i a urcat pe scen\, al\turi de tocmi]i arti[ti. Încet‑încet, pove[tile din istoria Bucure[tilor, colec]iile de art\ ale casei, vinul bun [i mânc\rurile întocmite cu sim]ire i‑au construit renumele de locant\ gastronomico‑literar\ a ceta]ii dâmbovi]ene, singura de altfel. {i cum grani]ele se desfacuser\, limbile p\mântului se amestecau aici sear\ de sear\, de se umpluse de parale paznicul de la intrare, numai l\ sând doritorii f\r\ anun]are dinainte s\‑[i g\seasc\ singuri un scaun în feeria nop]ii. Slujba[ii cârmuirii î[i aduceau oficialii oaspe]i s\ vad\, s\ se scufunde în adev\rata via]\ cultural\ a Bucure[tilor, suflare de început abia încropit\. Mai to]i pre[edin]ii [i generalii sau arti[tii mapamondului, p\[itori prin Bucure[tii ie[i]i din negura bol[evismului, [i‑au petrecut m\car o noapte la suszisa locant\, mai to]i devenindu‑i prieteni constan]i. Mai nou, se aude prin târg, cum c\ dumneaiei Kera Cali]a, l\sând sfiala la o parte, la cererea publicului pl\titor, a trimis la tipar o carte, Buc\t\ria Balkaniei, cu feliurile dragi inimii sale, carte scris\ împreun\ cu ]ârcovnicul de la Sfântul Nicolae, c\ci pricepute sunt fe]ele biserice[ti la cele ale pântecului… Pove[tile au continuat, vor fi dezv\luite intr‑o tabl\ urm\toare…

Horia Pana

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro