Ardeleanca Augusta Sarariu era fascinată de mitologia romană, în special de cultul vestalelor, acele preotese a căror acțiune simboliza grija pentru bunăstarea, sănătatea și curățenia căminului. Cultul familiei suferise multe atingeri în perioada interbelică, atunci când, mai ales în mediul urban, degradarea morală era evident. O modalitate de a o contracara era reîntoarcerea la valorile tradiționale ale familiei, strâns unită în jurul bucătăriei și al mașinii de gătit, al cărei foc „sacru” trimitea explicit la focul care ardea permanent în templul vestalelor antice.

Augusta Sarariu, o gospodină destoinică, adună în cartea sa populară – intitulată pompos „Călăuza vestalei moderne” …dar și, să-i zicem, împăciuitor „Carte de bucate Florica” (Tipografia Adolf Sonnenfeld, Oradea, 1934) - o sumedenie de rețete savuroase la intersecția bucătăriei tradiționale din Transilvania cu influențele culinare occidentale, în special nemțești, impunând rigoare și precizie.

Gogoşi cu jumări - ingrediente și mod de preparare

„Se taie 1/4 kilograme jumări foarte fin, se pun pe scândură împreună cu 140 grame de untură de porc şi 560 grame făină de aur Herdan; acestea se măsoară exact, apoi se amestecă bine şi se face un aluat cu 20 grame drojdie topită în 1/2 de pahar şi 2 ouă întregi, se bate bine cu sucitorul, se întinde într’o foaie de grosimea unui 1/2 deget, se scot gogoşi potrivite, se pun pe o tavă unsă cu untură şi se lasă să crească acoperite, apoi se ung cu ou bătut şi se coc până se rumenesc frumos.”

ALTĂ VARIANTĂ. Aceste gogoși foarte gustoase fac din jumări vedetele incontestabile ale produselor din grăsime de porc. Le-aș vedea discret presărate cu un amestec de boia dulce (două părți), boia iute (o parte) și pudră de usturoi înainte de servire. În Banat, sunt cunoscute ca pogăcele.

Notă lămuritoare. HERDAN. Și Păstorel Teodoreanu recomanda în rețetele lui Herdan, o marcă de prestigiu în materie de făină și produse de panificație în perioada interbelică: „Fabrica Herdan era furnizoarea de pâine, făină și biscuiți a Curții Regale. În timp, ei au reușit să-și clădească un imperiu al panificației, având în vedere că familia deținea o moară și o fabrică de pâine (care s-a numit Herdan inițial și Fabrica de pâine Plevna în timpul comunismului). Tot familia Herdan a fost cea care a adus primul fast-food în România, numit Automatul Herdan, idee preluată de la un american. <<Mari scriitori ai vremii Arșavir Acterian, Emil Cioran, Mircea Eliade, dar și pictori ca Pallady, Jean Al. Steriadi, toți au descris acest loc în amintirile lor. Ei își făceau veacul aici>>, povestește Adrian Buga. (…)Mulți pictori frecventau <<automatele>> familiei Herdan, artiști ca Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Ion Musceleanu”. Într-un local al familiei Herdan – „Bufetul 7 lei” – s-a angajat casieră la vârsta de 16 ani Maria Tănase, înainte de a-și începe cariera artistică la Teatrul „Cărăbuș”.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro