Ce mai este adevărat din ce-am fost, din ce-am crezut că vom ajunge cîndva? O lume abuzată de transele paranoiei colective: idealurile noastre, îngrășămînt pentru decepțiile de-a doua zi, modelele în care ne-am potrivit dezvoltarea, clișee cu îngeri dintr-un serial îndoielnic, datoria noastră de animal cu rațiune, un concept dezonorat de vremuri și moravuri. Ne scufundăm sub talazuri de ură izbite-n țărmuri abrupte de minciuni. Ce-ar fi putut ieși din acest amalgam? Nimic care să ne-ajute, decît deprimare și noi zăcăminte de plăsmuire, o dată... Citește mai departe...
Un sat italian din Toscana cu nume de alchimist autodidact care bîntuie zona începînd din Evul Mediu, Fabbriche di Careggine, scufundat de energeticieni în 1953 pentru crearea unui lac de acumulare în vederea aprovizionării unei centrale hidroelectrice ctitorite în preajmă, apare de fiecare dată cînd, pentru întreținerea agregatelor, lacul Vagli este asanat. Ultima oară acțiunea a fost permisă și observată în 1994, cînd peste un milioan de turiști au ținut să caște gura și să-și încurce aparatele de fotografiat cu imagini desprinse din ireal... Citește mai departe...
Pe un drum în răspăr, inversînd cu atenție semnele pornirilor ajunse la stadiul de masă critică din inventarul corespondenței afacerilor americane de jaf și nemulțumire carosabilă în cheia evoluțiilor românești ale așa-zisei revoluții din decembrie, s-ar putea deduce că asistăm la o lovitură de stat pe care Partidul Democrat din Statele Unite ale Americii o desfășoară după un plan prestabilit și destul de coerent pus la punct. Nu lipsește decît generalul cu picior în ghips și amenințarea intervenției chineze, propaganda alarmistă a postului de... Citește mai departe...
Va trebui să mă eliberez cîndva de răscolirea adusă de muzică sufletului meu, deoarece provoacă amărăciune și, prin puterea contrastului, o enormă alertă. Nu desprinderea de soarta lui John Lennon, cum încercam cîndva să cred că este cu putință, mai degrabă circumstanțială, ci de dureroasa genialitate a lui Beethoven, cu persistență de reproș, în cîteva dintre piesele lui intrate în structura memoriei ca o tumoare pe care n-o poți îndepărta dacă nu vrei să periclitezi întreg organismul. Pornind dintr-o nebuloasă a creierului, creația artistică... Citește mai departe...
Ca membru al unei comunități extrem de sărace, a distruge bunuri este cea mai stupidă măsură de a-ți regla nervii și bugetul. Dă-ți, mai bine, singur, cu o cărămidă în cap! Du-te și sparge magazine în care n-ai mai intrat, dar care te vor revolta prin prețuri hotărîte și haine oribile, fură parfumuri franțuzești, care-ți vor oripila olfactivul, dar scumpe, încarcă-ți rucsacul de lucru cu pantofi de lux, pe care-i vei da repede la schimb pe o pereche de mergători Nike, chiar și folosiți, șterpelește o sticlă de șampanie excesivă, nu vei fi... Citește mai departe...
Conținut protejat de drepturi de autor! Copierea fără acordul scris al proprietarului este STRICT INTERZISĂ!
