Benjamin Keough, nepotul lui Elvis Presley, a intrat în largul și selectul club al muzicienilor care și-au sfîrșit viața la vîrsta de 27 de ani, trăgîndu-și un glonte în cap în ziua de 12 iulie 2020, în plină demență americană. Nu văd în asta un semn deslușit, deși ar trebui, probabil, dacă ne amintim că, în urmă cu două săptămîni, la exact aceeași vîrstă de 27 de ani, nepoata lui Hank Williams, regele muzicii country din perioada în care Elvis era încoronat regele muzicii rock, murea într-un accident de mașină. Era frumos, tînăr și celebru... Citește mai departe...
Vremurile pe care, cu dispreț, aversiune și groază, le trăim în împresurarea unor miriapozi cu schelet calcifiat, furtuna în ochiul căreia ne zbatem cu disperarea șobolanului prins între șine și roțile de tramvai, unde este făcut zob, trădările la care nu ne-am mai fi așteptat la un asemenea nivel de civilizație (o fastuoasă iluzie!) sporesc înspăimîntătoarea suire pe tron a duhului de secretar-general cornut, cu trudă adunîndu-și muncile una lîngă alta, precum sacii de făină în căruță. Printre fapte lipsite de relevanță, categoria coeziunii... Citește mai departe...
Știu că se va întîmpla, n-am nici cea mai mică dovadă de ezitare în a accepta venirea morții, într-o lume deja moartă peste care se așează praful, poate chiar mai repede decît ar fi cazul să-mi închipui, dar există în mine o pîlpîire care mă agită și nu- mi îngăduie stingerea, mă chinuie și-mi spune în același timp că altceva, cu mult mai important și mai mare decît mine, trebuie să cunoască supraviețuirea prin sîngele care încă mă mai conduce, să revină pentru a-și continua alergarea, să nu scadă ritmul ultimelor bătăi, pentru că spectacolul... Citește mai departe...
Dacă nu suntem înconjurați de haos (ceea ce ar defini parametrii unei predeterminări a lumii care urmează), cum pot fi conturate întîmplările care ni se arată acum drept movilițe de fericire și pe care în clipa trăirii le-am neglijat fără păreri? Mi le amintesc atît de bine încît nu pot uita contextul în care s-au derulat. Să spunem: o seară cu bunicul unei nepoate de-a mamei, care mă luase la pescuit pe malul unui lac pricăjit de lîngă Iași. Nimic nu era interesant, nimic ieșit din norma momentului, de vreme ce era acolo și nu ne isca nici o... Citește mai departe...
Nu mai e de mult un secret că extrem de puținii cititori rămași (da, da, a existat această breaslă de ființe speciale, de care ați auzit, probabil, de la cei mai în vîrstă, acum pe cale de dispariție) și-au pierdut răbdarea lecturii. Mintea lor caută modalități de-a economisi timpul, pentru a fi realocat altor distracții (televiziuni atinse de hipotiroidie, rîgîit pe terase zgomotoase, răgete evocatoare pe stadioane, hălăduit fără țintă pe străzi aglomerate). Pentru a citi, individul trebuie să se oprească în loc din goana vieții, să se... Citește mai departe...
Conținut protejat de drepturi de autor! Copierea fără acordul scris al proprietarului este STRICT INTERZISĂ!
