Pagini închise pe vecie, de unde nici gemetele nu mai răzbat, idei îngropate în beton, din care nu se mai aude decît ecoul propriilor vorbe reluate la intervale sporadice ca un semnal venit din partea unei civilizații îndepărtate. Vor răsări vreodată germenii plantați azi? Vor ști ei fața grădinarului, cadrul poveștilor lui îndurerate, soiurile de arbori atunci inexistenți, raportul tentațiilor și al vinovăției în formula lehamitei? Mai degrabă vor smulge cu amabilitate fragmente din context și vor reține ce le va fi cu putință. Adică nu mare...

În luna iulie a anului 1969, întro proporție relativ redusă, cu aproximativ o sută de mile mai la vale și patru săptămîni mai devreme decît cea mai mare manifestație muzicală din istorie, într-un parc din Harlem a avut loc un festival de muzică performată de celebri artiști negri din mai multe categorii muzicale: jazz, gospel, soul, blues, funky și rhythm & blues.

Ateismul este iluzia care ascunde frica de îndatoririle impuse ființei, ca persoană fizică, odată cu semnarea actului creației. În absența autorității care solicită respectarea convenției, nu vor exista nici obligații. Contractul poartă o povară prea grea pentru a nu ispiti prin totala lui denunțare. Ce motiv mai bun pentru aceasta decît inexistența uneia dintre părțile contractuale? Prin Dumnezeu nu există, omul a crezut că se poate desprinde de suma cererilor cuprinse în act și detailate de-a lungul Bibliei.

Un nou mega-scandal în SUA pornind de la aberațiile corectitudinii politice. Și, din nou, în centrul polemicii, se află revista Vogue și faimosul editor al revistei, Anna Wintour. După ce în vară, în contextul mișcării Black Lives Matter, jurnalista a fost silită să-și ceară public scuze pentru că nu ar fi acordat suficient spațiu de exprimare în paginile revistei pentru stiliștii și fotografii de culoare, acum Wintour este din nou pusă la colț.