Nu sunt consultantul lor politic. Au unul bun probabil. Daca plasturele are şi Rivanol şi alte soluţii dezinfectante, PSD mai are o şansă. Daca doar ascunde buba, nu are niciuna! Şi are multe bube de ascuns. Recunosc că, iniţial, l-am simpatizat pe domnul doctor.
Voce calmă, fara excese, oarecum în acord cu măsurile luate de guvern, în combaterea pandemiei. De fapt, mi-e simpatic şi acum, cu tot virajul spre o formațiune care a primit în rândurile sale. Dânsul susţine că mereu a fost „de stânga”. Să fim serioşi. Stânga e una, PSD-ul e alta! Domnul Ciolacu şi-ar merita, pe deplin, porecla de „tupeu”!
O caracteristică foarte folositoare în noua sa calitate, de lider. Deși are o voce destul de temperată, domnul Ciolacu dă dovada unui tupeu senzaţional. Reuşeşte sa dea vina pe adversari, chiar și când toată treaba e limpede ca lumina zilei.
De fapt, această capacitate (calitate, e greu de numit) l-a adus in fruntea formaţiunii, cu nenumarate acţiuni de acest gen, de-a lungul timpului. Dacă va intra în Parlament, domnul Rafila se poate considera unul dintre puţinii beneficiari ai nenorocitei ăsteia de pandemii.
Desele apariţii televizate au contribuit la schimbarea statutului său, de la un profesor stimabil, la cel de vedetă. Nu asta e important. Aşa a fost să fie!
Dacă va reuşi sa salveze PSD-ul, toată cinstea i se cuvine. Dacă va intra în jocuri sulfuroase şi va călca pe urmele celor care au dus partidul jos, prin tot soiul de atitudini josnice, va fi un eşec jalnic. Dacă va reuşi să dezinfecteze, cât de cât, formaţiunea, cinste dumnealui! Dacă nu, va face doar praf în ochii lumii. Că tot se leagă, va deveni Prafila. Vom vedea!
foto: Agerpres