Luni, Denis Smihal, Prim-Ministrul ucrainean, a anunțat că „subliniez faptul că acordul dintre Ucraina și Rusia privind problema tranzitului gazelor expiră la 1 ianuarie 2025 și nu va fi extins... și, dacă Comisia Europeană intenționează să discute cu Ucraina în mod oficial despre tranzitul altor volume de gaze naturale decât cele care provin din Rusia, atunci, firește, vom discuta și suntem gata să ajungem la un aranjament corespunzător”.
Este vorba de un contract de tranzit semnat în 2019, pentru o durată de cinci ani, între companiile NAFTOGAZ și GTSOU (Ucraina) și compania rusă GAZPROM și care prevedea „un volum minim de tranzit de 65 milioane metri cubi în 2020 și 40 de miliarde metri cubi pentru perioada 2021-2024”. Unul dintre punctele de intrare pentru gazul rusesc în Ucraina se află la Sokhsaniv, în zona ocupată de Moscova, și este oprit după ce Kievul a decretat în 2022 situația de forță majoră provocată de invazia rusă. Cealaltă infrastructură principală, stația de măsurare și control de la Sudja, se află în zona Kursk, acolo unde conflictul de mare intensitate este în curs de desfășurare.
Ce urmează este foarte important, nu numai în termenii raționamentul tehnic privind aprovizionarea energetică a unor țări din UE: pe fond, este vorba despre securitatea UE și NATO, care vor fi nevoite să-și refacă scenariile de rezistență în domeniul energetic și nu numai, găsind soluții alternative care să dea predictibilitate, în contextul în care acum suntem în umbra unei posibile crize economice de mare amploare.
Interesant, în acest context, mesajul american, care vede în această mișcare strategică „un pas suplimentar puternic în reducerea dependenței europene față de gazul rusesc”, așa cum spunea pe 17 decembre Geoffrey Pyatt, asistent al Secretarului american pentru resursele energetice, într-o declarație pentru postul de radio Vocea Americii.
În urma deciziei ucrainene, care sunt sursele de aprovizionare din Est, de care dispun țările din UE? În acest moment, Rusia trimite gazele naturale pe două rute, asta după sabotajul care a scos din funcțiune Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022.
Prima rută este aceasta care se oprește peste câteva zile, de la 1 ianuarie, pe conducta „Prietenia”, care străbate Ucraina și ajunge în Slovacia, sursa principală de alimentare pentru depozitele din Slovacia, dar și din Ungaria, Austria și Italia. A doua rută – de acum singura speranță – este conducta TurkStream și linia sa BalkanStream, prin Marea Neagră, care duce spre Ungaria, Austria și Italia. Incertitudinea privind aprovizionarea energetică prin Ucraina, spun cei de la ENERYNEWS „a influențat prețurile gazului în Europa”.
Rute de rezervă, în momentul în care toate speranțele sunt legate, tehnic, în imediat, de poziția lui Erdogan, cu Turcia devenită pivotul esențial, pentru garantarea securității energetice pentru mai multe dintre statele europene? Poate, cine știe, în această variantă:
Negocieri intense au loc cu azerii, dar în zona Caspicii lucrurile par a fi din ce în ce mai ciudate, din cauza imposibilității de a rezolva criza din Georgia, care trimite șocuri multiple în zonă.
Vom reveni căci în mod sigur va fi nevoie – asupra negocierilor europene în curs cu diverși potențiali furnizori. Dar, în acest context al aprovizionării cu gaze, reține atenția apelul urgent al celor din enclava separatistă Transnistria către Moscova, căreia i-a cerut ajutorul pentru rezolvarea întreruperilor cu gaze naturale, după confirmarea de către Kiev a informației discutate în deschiderea acestui articol.
Răspunsul rusesc (transmis de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe) este extrem de semnificativ și deschide perspective sumbre pentru regiune: „Rusia va reacționa în mod adecvat la orice tip de provocare și va asigura protecția tuturor cetățenilor săi, a contingentului de trupe de menținerea păcii, a militarilor forței operaționale ruse și a depozitelor militare din localitatea Cobasna din Transnistria”. Alexsander Korșunoiv, a declarat că apelul a fost adresat Kremlinului și celor două camere ale Parlamentului rus, pentru a ca Transnistria să fie ajutată în semnarea unui nou acord care să garanteze continuarea livrărilor de gaz rusesc prin Ucraina. Atât Transnistria (entitate autoproclamată și nerecunoscută pe plan internațional), cât și Republica Moldova, au declarat „stare de urgență energetică”.
Cine și cum poate interveni în acest caz, poate România să suplinească ceea ce pare a fi nevoia Chișinăului de a avea resursele de rezistență, înainte ca totul să avanseze spre o criză socială și politică? Iată o mică parte a scenariilor posibile și aveți argumentul pentru care tensiunile sunt atât de mari în UE și NATO, reflectare a situației generale, din ce în ce mai ciudat, cu imposibilitatea de a se ajunge la o poziție cu adevărat comună. Nici măcar când e vorba de decizii care pot afecta, sau, dimpotrivă, garanta supraviețuirea și securitatea spațiului european și euroatlantic.
Între timp, rușii, așa cum anunță cei de S&P Global, iau foarte în serios perspectiva unei scăderi masive a volumelor de export de gaze înspre Europa, consolidând rețeaua masivă, deja impresionantă, construită înspre China, dublată, în zona rafinării petrolului, de un contract de mari dimensiuni, strategic, cu India.
Suntem în așteptarea unor decizii care, cel puțin teoretic, dacă privim hărțile, ar trebui să ne implice, în orice scenariu. Dar, în acest moment, din cauza semnalelor de instabilitate politică pe care le trimitem spre exterior, s-ar putea ca decidenții să se grupeze în echipe care să caute soluțiile respective și fără noi. E posibil, s-a mai întâmplat, așa se întâmplă când o țară, din diverse motive, spune că este sau poate deveni sursă de probleme pentru aliații săi. Ar trebui evitat scenariul-catastrofă și generat alt tip de semnale, tocmai pentru că regiunea noastră are deja atât de multe probleme, cum ar fi această nouă situație zonală de risc energetic.
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro