Priviți doar cum se deschid perspectivele folosirii unor arme despre care visătorii din politica mondială credeau, doar în urmă cu două decenii, că le-ar putea aboli din arsenale și chiar interzice definitiv în termenii unei convenții internaționale. Un eșec a cărui istorie merită a fi povestită, acum când americanii anunță iminența unui prim transport de arme din seria ATACM (MGM-140 ATACM Army Tactical Missile System) către Ucraina, ceea ce a provocat deja un avertisment din partea rușilor, care spun că este vorba despre o poartă deschisă către Al Treilea Război Mondial.
Și este vorba despre reamintirea dureroasă a faptului că aceste arme, chiar dacă 123 de țări le-au declarat „arme interzise”, continuă să fie produse și folosite în mai toate conflictele de mare intensitate din diverse părți ale lumii. S-a încercat interzicerea lor prin Convenția de la Oslo din 2008, dar mari puteri, precum SUA sau Rusia (important, acum, de amintit și Ucraina sau România), au refuzat să o semneze.
Iată harta cu țările semnatare (acum minus Lituania, care a anunțat că părăsește Convenția):
S-a dorit interzicerea acestui timp de arme, cum au argumentat mulți experți, datorită efectelor lor catastrofale. Este vorba despre rachete, proiectile de artilerie, proiectile de mortier, sau pot fi transportate de avioane. În momentul în care ajung într-un punct al traiectoriei, ele se desfac și proiectează sute de proiectile (950) pe un perimetru pe care distrug absolut totul, fără să poată fi făcută o deosebire între infrastructurile civile și cele militare și, în cel puțin 40% din cazuri, nu explodează imediat, lăsând la sol resturi care pot rămâne active chiar ani de zile. Aveți aici Raportul pe 2024, publicat pe 9 septembrie, de monitorizare a evoluțiilor producției, stocării și folosirii acestui tip de arme.
Raza maximă de acțiune pentru rachetele ATACM este puțin peste 300, km dar, din fabricație, pot fi setate pentru a lovi la distanțe mai mici. În orice caz, au apărut deja hărțile care să prezinte spațiul maxim de acoperire, dar și, ceea ce este extrem de interesant și spectaculos, lista obiectivelor pe care le pot lovi rachetele respective. Găsiți aici o hartă interactivă cu obiectivele respective și puteți deschide fiecare țintă în parte pentru a obține o prezentare mai detaliată.
Va fi oare urmată oferta americană (rămâne să vedem în ce termeni exacți va fi formalizată, pentru a vedea care dintre hărți se poate activa) de către parteneri europeni din NATO? Întrebarea rămâne deschisă, căci, până în acest moment, doar Italia a repetat interdicția ca rachetele sale trimise în Ucraina să fie folosite în atacuri asupra unor obiective de pe teritoriul Federației Ruse.
Dar de ce Biden a aprobat această mișcare de-abia acum? Există mai multe scenarii posibile.
În primul rând, cea care ține de încercarea americanilor de a susține în continuare Ucraina, aflată din punct de vedere militar într-o situație dificilă, iar economic, extrem de fragilizată din cauza atacurilor rusești în serie asupra infrastructurii sale energetice.
Numai atât? Din acest punct, opiniile diverg. Unii spun că ar fi un demers care aruncă în brațele lui Trump un cartof fierbinte strategic, care, în încercarea sa de a impune pacea în Ucraina, să-l oblige să intre într-un dialog cel puțin neplăcut cu țările europene din NATO care susțin poziția lui Zelenski de a continua lupta în cazul în care s-ar pune problema unei păci pe bază de cedare de teritorii.
Există însă și un alt scenariu:
În funcție de decizia finală a americanilor privind distanța maximă de lovire pentru care sunt programate rachetele ATACM sau apariția în teren și a altor rachete cu rază lungă de acțiune provenind din arsenale europene, este posibilă o referință la o gândire strategică pe termen lung. Dacă se conturează într-adevăr un „plan Trump” în care să apară o „zonă neutră” de 1200 km pătrați, atunci, pentru a se echilibra situația din teren, s-ar crea acum posibilitatea ca ucrainenii să capete sau să recapete un control asupra unui teritoriu oarecare, în vederea viitoarelor negocieri. Posibil, dar asta ar readuce în actualitate o cedare de teritorii, ceea ce ar anula întregul efortul de război al Occidentului...
Oricum vor sta lucrurile, a fost repusă în discuție problematica tragică a muniției cu dispersie și a țărilor care dispun de asemenea stocuri, sau chiar o produc, mai ales în condițiile în care va fi nevoie de foarte multe livrări masive pentru frontul din Ucraina. Context în care aveți aici o prezentare foarte precisă, din presa română, care reia un raport american unde este nominalizată și țara noastră, și nu știu dacă este de bine.
Dar, în rest, cum se întâmplă de atâta timp, România nu este chemată la masa consultărilor decisive. Spre exemplu, la întâlnirea de ieri de la Varșovia între miniștrii de externe ai Franței și Germaniei și Poloniei (Formatul Weimar) și omologii lor britanic, italian, și Katja Kallas, viitorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și securitate, pe agendă fiind probleme ridicate de realegerea lui Trump și războiul din Ucraina.
Să decidă ei, numai să ne spună și nouă despre ce e vorba. Dacă vor.
P.S. Mai există și un alt scenariu. Un scenariu-catastrofă, care presupune că, dat fiind că americanii au anunțat deja că trimit în Ucraina contractori specializați pentru a mânui instalațiile ATACM, în urma unui contra-atac rusesc ar fi înregistrată o victimă din rândul acestora, bază pentru criză internațională extinsă. Să dea Domnul să nu fie decât un simplu scenariu.
P.S.2. La închiderea ediției. După cum vedeți, primul atac s-a și produs. Nu schimbă absolut din ce-am scris, poate doar că face și mai gravă amenințarea de represalii la un nivel superior.
P.S. 3. Mike Waltz, viitorul secretar pentru securitate națională din viitoarea Administrație Trump a reacționat dur, condamnând pe Fox News decizia lui Biden ai afirmând că „este vorba despre o nouă etapă în escaladă și nimeni nu știe unde ne va duce asta". Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro