Chestiunea este atât de gravă încât, cred, merită o discuție mai largă, tocmai pentru a vă oferi o imagine de ansamblu și bazată pe o argumentație verificabilă. O discuție care, în sistemul clasic de argumentare, începe cu această statistică, ce prezintă arsenalele nucleare aflate în posesia 9 țări deținătoare de arme nucleare, precum și numărul de arme de acest fel stocate acolo, precum și în alte cinci țări, și aflate sub control american.



Dar acesta este doar un instantaneu, desigur exact, la modul foarte general, dar, despre care, experții spun că se poate schimba în orice moment. Pe de o parte, din cauza evoluției, parcă imposibil de controlat, a conflictelor din Ucraina și a celor deschise de Israel, deocamdată în Gaza și Liban. Pe de altă parte, a reactivării  cel puțin la nivelul legendelor urbane  a temerilor că s-ar putea reusucita o listă mai veche, cea a statelor care-și doresc să devină foarte rapid puteri nucleare și care au forța financiară pentru a achiziționa tehnologia necesară și echipele de oameni de știință.

Au existat 30 de țări despre care se bănuiește că și-ar fi dorit asta, ne spun experții de la Institute for Science and International Security, care le și prezintă aici:

harta science and security sep 2024

Key:

Nuclear weapons programs that began before 1970 when the Nuclear Non-Proliferation Treaty (NPT) came into force, succeeded, and are still ongoing

Programs that essentially ended by the time NPT started

Factions within advocated for or sought nuclear weapons, but these ambitions ended by the time NPT started

Programs that ended after 1970

Programs that started after 1970:

Succeeded and are ongoing

Are suspected to be actively seeking nuclear weapons

Are now ended

Intentions suspected but no nuclear weapons program identified

Interesant și foarte preocupant, deoarece, cum spune înțelepciunea culeasă din zona politică, ce-a fost nu dispare niciodată. Dimpotrivă, ar putea să reapară foarte rapid, acum, când tratatele de interdicție au dispărut, suflate de vântul ambițiilor de toate felurile, și, mai presus de toate, de dorința de a destupa o nesfârșită sursă de venituri pentru fabricanții de arme. Poate că vi se pare o altă discuție teoretică, de tipul celor susținute de șefii de state de la tribuna ONU, aveți exemple relevante în ultimele zile. Nu-i așa, tocmai pentru că ușile acestea spre Apocalipsa nucleară sunt menținute cu obstinație deschise, tocmai prin refuzul unora de a semna propunerile de Rezoluții și Tratate internaționale de revenire la interzicerea armelor nucleare, așa cum s-a încercat la ONU pe 31 octombrie 2022. Degeaba, aveți aici relatarea despre momentul respectiv, prezentarea textului rezoluțiilor și situația votului, cu țările (printre care și România) care s-au opus acordării sprijinului pentru Tratatul de interzicere a armelor nucleare.

tratat arme nucleare 30 sep 2024 unteanu

Ce a apărut acum nou este amenințarea mult mai largă, prin care Putin extinde doctrina asupra folosirii armelor nucleare

Extinderea de concept l-a făcut pe Putin să spună că armata sa este capabilă să recurgă la folosirea armelor nucleare „în caz de lansare masivă” de atacuri aeriene – avioane, rachete sau drone  împotriva teritoriului Rusiei. „Vom lua în considerare o asemenea posibilitate, dacă vom primi informații credibile asupra lansării masive de mijloace de atac aerospațial și intrarea lor în spațiul nostru aerian, mă refer la aviația strategică și tactică, la rachetele de croazieră, la drone, la avioanele hipersonice și alte tipuri de avioane”. Amenințarea este extrem de precisă și enumeră alte ținte de interes decât cele considerate „clasice”, aflate pe teritoriile statelor care ar lansa asemenea atacuri.

„S-a propus să se considere agresiune împotriva Rusiei de către o țară non-nucleară, dar cu participarea unei țări nucleare, drept un atac comun împotriva Federației Ruse”. Vladimir Putin, septembrie 2024

Practic, asta înseamnă că „țintelor primare” li se adaugă, din start, multe, sau foarte multe, altele și acest „scenariu combinat” transformă clasicele scenarii de atac nuclear în perspectiva reală a unui război mondial purtat cu toate armele, în toate direcțiile, implicând, chiar din prima fază, și state care nu dețin decât capacități convenționale de luptă. Desigur, cel mai simplu este să revedem țintele primare, adică bazele unde se află arme nucleare.

În Europa, acestea sunt repartizate astfel:

unde sunt armele nucleare europa

Pentru SUA, cei de FEMA (Federal Emergency Management Agency) și Halcyon Maps au produs, în acest an, o hartă cu orașele americane care riscă să devină ținte în cazul unui atac nuclear.

harta tinte atac nuclear

În Federația Rusă, iată ce dau, în acest an, experții americani, ca zone unde locațiile armelor strategice ruse, rachete balistice intercontinentale:

manitoare serp 30

novo harta sept 30

De partea cealaltă, în 2016, americanii au declasificat o listă cu 1100 de ținte din 1956, în plin război rece, pe care le-ar fi bombardat în Europa de est, Rusia, China și Coreea de nord. Specialiștii de la Future of Life au realizat pe această bază o proiecție care detaliază efectele unui conflict în care ar fi folosite acum arme nucleare:

proiectie conflict nuclear 30 sept

Vi se pare că aceasta, și doar aceasta, ar fi calea mult prea îndeajuns pentru dezastrul planetar complet? Desigur, dar mai sunt și alte tipuri de arme cu încărcătură nucleară, care ar putea să declanșeze capitolul final al civilizației noastre cu lideri politici inconștienți în fața pericolului extincției totale. Sunt multe asemenea arme, se află în foarte multe arsenale și vom vedea într-un material viitor ce știu să facă și ce uși ale infernului pot deschide cel mai bine.

Deocamdată, rușii repetă amenințarea și o susțin cu grafice elocvente, difuzate pe televiziunea națională, explicând de câte secunde este nevoie ca rachetele lor plecate de la Kaliningrad să ajungă să lovească principalele mari capitale europene... și celelalte; sunt notate pe altă hartă de operațiuni pe care o vom pomeni pe larg într-un alt material:

capitale europene 30 sept

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro