Să vedem care sunt câteva dintre aceste teme și care le este relevanța pentru perspectiva relațiilor dintre SUA și Europa. Și de ce, în acest sens, sunt atât de crispați liderii europeni și cei din NATO.
Situația a devenit acum extrem de delicată și potențial explozivă deoarece, spre exemplu, în mod direct, prezidențiabilii americani vor fi de acum înainte obligați să-și exprime poziții cu mult mai tranșante pe toate aceste subiecte tocmai pentru că a fost depășit stadiul dezbaterilor politicoase în care erau permise răspunsuri vagi, cât mai generale și care să nu implice angajamente imediate.
În acest sens, prima temă majoră de politică internă care s-a transformat de câteva zile în criză națională, ar putea fi definirea poziției față de legislația care permite accesul liber la armele de foc și continuarea carnagiului provocat de aceste, cu circumstanța agravantă că tragedia este provocată de copii care primesc cadou din partea părinților arme de asalt.
Sursa: Medical Express.
Știți ce s-a întâmplat în Georgia unde , printre alți, o profesoară de matematică de origine română, Cristina Irimie, a căzut victimă episodului comun civilizației americane, „crimele în masă”, de data asta provocată de un copil de 14 ani. Asupra subiectului „dreptul liber de posesie și purtare de arme”, pozițiile democraților și republicanilor sunt total opuse și este firesc să fie așa deoarece republicanii lui Trump au un bazin electoral prioritar în statele unde această legislație atinge nivelul absolut de permisibilitate, partidul având și susținerea forței uriașe pe care o reprezintă National Rifle Association.
Trump nu poate și nici nu vrea să se îndepărteze de această platformă și, în continuare, va susține măsura profund educativă care să permită, legal, ca profesorii să poarte arme în mod vizibil în timpul orelor și să fie antrenați de instructori cu pregătire militară.
De văzut dacă Harris va intra în luptă, altfel decât cu promisiunile totalmente vagi făcute de Biden pe acest subiect, frazeologie politică într-atât de vagă încât nimeni nu o mai ia în serios. Va îndrăzni oare să definească o eventuală interdicție majoră în sistemul achiziționării armelor de foc ca o prioritate legislativă absolută a democraților?
A doua temă de dezbatere va fi, inevitabil, legată de poziționarea celor doi prezidențiabili față de ajutorul nelimitat oferit Ucrainei și Israelului. Și aici s-au produs crize de ultimă oră care pun o presiune foarte mare asupra politicienilor americani.
În ce privește Ucraina, Trump a criticat în repetate rânduri nivelul deosebit de ridicat al ajutorului american dar, ceea ce este semnificativ pentru viitor, J.D.Vance, nominalizat de republicani pentru funcția de vice-președinte în cazu unei victorii a lui Trump. Și este vorba de un semnal de luat în seamă căci, din momentul în care a ajuns senator în ianuarie 2023, J.D.Vance s-a opus în mod sistematic prin vot la toate deciziile vizând acordarea de asistență suplimentară Kievului. Chiar mai mult, în aprilie, atunci când cele două camere ale Congresului reușirea în final, după dezbateri tensionate, să realizeze un acord bi-partizan pe un text care prevedea un ajutor de 60,84 miliarde $ pentru Ucraina, J.D.Vance a declarat că trimiterea în această țară de arme americane va contribui la „slăbirea” Statelor Unite.
Dimpotrivă, Kamala Harris susține că ajutorul pentru Ucraina trebuie să continue și că SUA vor rămâne „de neclintit în această poziție și că asta „nu are nici un fel de legătură cu ciclul electoral. Este în legătură cu ce tip de țară suntem și genul de țară care dorim să fim”. Pesemne că dezbaterea dintre candidații prezidențiali va degaja mai multe lămuriri pentru perspectiva imediată și, mai ales, va vorbi despre angajamentele financiare absolut enorme care, s-ar putea să le continue pe cele de acum angajate de Administrația Biden.
Ce vor alege americanii îi privește. Dar este cert că alegerea lor va influența și demersurile economice și de securitate ale Uniunii Europene și NATO, mai ales dacă, în imediat, ecuația de securitate din Ucraina se schimbă în favoarea rușilor și, cum vă spuneam deja, Turcia se pregătește să adere la BRICS+, cu toate consecințele ușor de închipuit.
Caz în care devine vital și un al punct de discuție, cel privind Israelul, până acum susținut necondiționat atât de republicani cât și de democrați. Aici urmează o necunoscută totală pentru că, în continuarea unei mai lungi liste de cetățeni americani împușcați de militarii israelieni, avem acum cazul unei foarte tinere activiste, cetățean american de origine turcă în vârstă de 26 de ani, împușcată de armata israeliană în timpul unei demonstrații în West Bank împotriva implantărilor ilegale în formă continuată din partea coloniștilor israelieni.
Sursa: Haberekspress.
Reacția Administrației Biden, cel puțin în teoria diplomatică susținută de americani, ar trebui să presupună o reacție violentă, așa cum s-a întâmplat oricând au fost în joc viețile unor cetățeni americani.
Dar ce președinte american sau care prezidențiabil poate să-și asume riscul unor măsuri ca cele luate, spre exemplu, în chip de sancțiuni, de Marea Britanie care a oprit parțial livrările de arme către Israel?
Deocamdată, evenimentul este exploata politic din plin de Erdogan care, firește, a condamnat „uciderea” tineri respective d către „soldații israelieni de ocupație în orașul Napluouse...condamnăm cu tărie această crimă comisă de guvernul Netanyahu”, așa cum a spus imediat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara.
Presiune suplimentară? Poate mai mult, căci seamănă cu o pre-poziționare pentru ceea ce urmează să vină ca situație conflictuală extinsă în Orientul Apropiat. Care dintre candidații prezidențiali americani spune acum primul că ar fi gata să dea ordinul de implicare directă a escadrelor americane (și NATO) trimise inițial ca demonstrație de forță în sprijinul prietenilor israelieni și care s-ar putea să genereze o sursă enormă de migrațiune ilegală către Europa.