1971: În ianuarie are loc primul concert într-o componenţă nouă: alături de Nicolae Covaci, Dorel Vintilă Zaharia şi Günther Reininger cântă Zoltan Kovacs la ghitară bas, Cornel Liuba la al doilea set de tobe, Laurenţiu Butoi la flaut şi Mircea Baniciu solist vocal. Sunt cântate piese din vechiul repertoriu. În februarie, un scurt turneu în ţară. La scurtă vreme, părăseşte formaţia şi Dorel Vintilă Zaharia, Cornel Liuba rămânând singur baterist.

Pe 14 mai, Phoenix apare la cel de-al doilea festival de muzică al Arhitecturii cu un repertoriu neconvingător şi reuşeşte să obţină doar un premiu pentru „omogenitate instrumentală” şi câteva premii individuale. În aceeaşi perioadă participă la piesa de teatru „Ţiganiada”, în regia lui Diogene Bihoi. În această vreme este cooptat la percuţie Valeriu Sepi, care se ocupa şi de grafica afişelor Phoenix. Zoltan Kovacs face rocadă cu Josef Kappl de la formaţia „Clasic XX”.

După „tezele din iulie” ale lui Nicolae Ceauşescu, potrivit căruia toate producţiile artistice trebuiau să se inspire numai din folclorul românesc, Covaci şi Kappl studiază înregistrări şi cărţi de folclor arhaic, concepând un spectacol-sinteză numit „Cei ce ne-au dat nume”. Günther Reininger părăseşte formaţia.

1972: La 13 ianuarie are loc premiera spectacolului „Cei ce ne-au dat nume”, realizat de Nicolae Covaci, Josef Kappl, Victor Cârcu, Diogene Bihoi şi Valeriu Sepi. La scurtă vreme, Covaci renunţă la Liuba şi îl aduce la tobe pe Costin Petrescu, de la „Olympic ’64”. Pe 24 februarie, Phoenix cântă selecţiuni din spectacol la Sala Palatului din Bucureşti, în cadrul galei laureaţilor „Săptămâna Top ’71”, iar la ultima piesă se trage cortina peste ei. În primăvară, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara renunţă la colaborarea cu formaţia, fiind luată sub egida Comitetului Municipal Timişoara al UTC. Pe 20-21 mai, două concerte organizate de Clubul „Z” din Bucureşti, Phoenix avându-i ca invitaţi speciali în deschidere pe Mircea Florian şi Doru Stănculescu.

La „Electrecord” este înregistrat în doar 3 zile spectacolul „Cei ce ne-au dat nume”, într-o variantă cenzurată şi ciuntită aproape la jumătate, şi astfel primul LP al formaţiei apare în ultimele zile ale lui decembrie. Grafica copertei duble a fost realizată de către Valeriu Sepi şi Nicolae Covaci.

În cursul anului, formaţia începe lucrul la al doilea spectacol-colaj, intitulat „Meşterul Manole”, în cadrul studioului experimental înfiinţat cu sprijinul Operei din Timişoara. La această realizare urmau să colaboreze cu Opera, grupul plastico-cinetic „Sigma”, coregraful Alexandru Schneider etc. În acest an, formaţia este filmată la Televiziune interpretând piesele „Nunta” şi „Iarna”.

1973: În urma succesului comercial, după ce tirajul iniţial de 10.000 de exemplare s-a epuizat rapid, „Electrecord” a reeditat albumul „Cei ce ne-au dat nume” în repetate rânduri cu o copertă simplă. Potrivit casei de discuri, până la sfârşitul anului s-a ajuns la un tiraj de 59.000 de exemplare.

În februarie-martie are loc un turneu prin ţară, organizat de ARIA. Opera-rock „Meşterul Manole”, concepută de Phoenix după succesul primului spectacol, a fost interzisă de autorităţi înainte de a fi prezentată public. Din ea a supravieţuit doar uvertura, inclusă pe un disc EP împreună cu două piese din epoca Bordeianu: „Te întreb pe tine, soare...” şi „Mamă, mamă” (având versuri schimbate de cenzură).

În primăvară au început să fie prezentate în concerte noi compoziţii: „Andrii Popa”, „Strunga” etc. În mai formaţia cântă la festivalul „Bratislavska Lyra” din Cehoslovacia, hors-concurs. Participă la diverse evenimente şi emisiuni de televiziune şi sunt solicitaţi în RDG şi Polonia. În iulie Phoenix apare pentru prima dată pe scena Sălii Palatului cu spectacolul integral „Cei ce ne-au dat nume”. La sfârşitul lui august participă la Festivalul internaţional de muzică de la Sopot din Polonia cu două compoziţii proprii („Nunta”, „Păpăruga”) şi una poloneză, aleasă de juriu („Jeszcze kocham” a formaţiei „Skaldowie”), dar cu text românesc. În acest an, formaţia este filmată la Televiziune interpretând piesele „Mamă, mamă” şi „Te întreb pe tine, soare...” şi apar în filmul RDGist „Wie füttert man einen Esel?” cu piesa „Nunta”.

La sfârşitul lui octombrie este începută colaborarea cu Teatrul Maghiar de Stat din Timişoara. În prima parte a lunii noiembrie formaţia înregistrează la „Electrecord” albumul „Mugur de fluier”, subintitulat „Introducere la un concert despre muzica veche la români”. A fost realizat în numai 24 de ore de studio, cu noul echipament „Marshall” al formaţiei, pe o nouă aparatură a „Electrecordului”. Producţia marchează începuturile colaborării cu tandemul Andrei Ujică/Şerban Foarţă. Materialul discului a fost prezentat în avanpremieră în două spectacole pe 19 noiembrie la Sala Palatului din Bucureşti.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro