E aproape firesc ca, în cetatea filmului, teatrul să fie considerat doar... o biată rudă săracă. Sunt multe săli de teatru în Los Angeles (în majoritate înscrise într-o asociație profesională care reprezintă teatrele cu mai puțin de 99 de locuri în sală), câteva trupe serioase și puține teatre profesioniste (repertory theaters).
Marile spectacole, în general musicaluri celebre, ori vin direct de pe Broadway, foarte rar cu distribuțiile originale, ori prin trupe itinerante. Cele câteva teatre de anvergură încurajează texte dramatice originale, scrise de autori locali, dacă se poate. Sunt câțiva regizori care montează în fiecare stagiune, iar actorii de repertoriu sunt angajați după probe (auditions), pe bază de contract, pe spectacol. Și sunt plătiți. Actorii din trupele itinerante (în majoritate de teatru muzical) sunt norocoși, pentru că sunt angajați, cu salariu stabil, uneori pentru ani de zile. Cu toții, cei din sistemul profesionist, sunt, la rândul lor, membrii într-un sindicat, breasla actorilor de teatru – Actors’ Equity Association. Care este la paritate cu SAG-AFTRA, deci, cine face parte dintr-o breaslă este acceptat automat în cealaltă, plătind cotizație separat fiecăreia. Actorii din teatru pot să participe la probe de filmare și actorii de film pot să joace teatru, așa cum mulți o fac, mai ales în New York.
Teatrele mici din sudul californian (și nu numai) subzistă printr-un grup de entuziaști îndrăgostiți de teatru și prin aspiranții care încearcă din greu să-și încropească un resumé. Spectacolele, unele dintre ele de o calitate discutabilă, sunt mai mult o expunere de talent a actorului (showcase), în speranța că în sală ar putea fi un producător sau un director de casting, un agent sau un manager. Bineînțeles că legenda povestește că, undeva, cândva, într-un teatru pierdut în suburbie, un actor norocos a fost contactat după spectacol de către un agent. Sau a fost căutat de către un regizor celebru. pentru un rol în film. Și așa mai departe. Perfect posibil. Dar șansele ca să ți se întâmple chiar ție sunt probabil la fel de mari ca și biletul câștigător de loterie. Însă cu siguranță că orice credit, obținut pe scenă, e bun pentru CV. Cât de impresionant ar fi pentru un agent sau pentru casting nu se știe. Plus că, dacă ai șansa să ajungi într-o distribuție teatrală, pentru că tot sunt probe și mulți candidați pe rol, nu ești plătit pentru prestarea de servicii artistice. Ba mai mult, apelezi la buzunar dacă trebuie costumație specială sau apar alte cheltuieli.
Probabil că expunerea de mai sus este și un răspuns indirect la întrebarea care mi s-a pus de nenumărate ori. De ce nu am făcut teatru în Hollywood?,eu fiind regizor de meserie, de fapt. Am regizat două spectacole pentru două teatre municipale, mici, dar, față de multe altele, cu buget. Nu am spart sala, dar nici nu a fost goală. S-a întâmplat să se ardă sistemul de sonorizare și ajunsesem să punem ilustrația muzicală prin... casetofon. Altă dată, a lipsit luministul și așa am învățat într-o jumătate de oră cum să butonez. Și alte aventuri. Chiar dacă dezamăgit, am prezentat un proiect mai serios pentru un al treilea spectacol. La ședința cu comisia artistică, formată în majoritate din soțiile donatorilor si activiști culturali locali, o bătrânică simpatică m-a întrebat cum de am o diplomă universitară în regia de teatru, cum de există așa ceva. La care, o altă doamnă respectabilă a confirmat că, dacă sunt învățat, nu aș avea probleme cu îndrumarea actorilor, nu-i așa? Că înainte au mai fost ceva probleme de colaborare pe-acolo. Drept pentru care a fost ultimul meu foraj în lumea teatrului hollywoodian. Și am făcut o pauză artistică de aproape un deceniu. Altă poveste!
(va urma) Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro
Oh, biet actor, oh, biet artist! (4) – MINUTUL DE HOLLYWOOD cu Tudor Petruț
- Detalii
- Tudor Petruț
- BizShow