Nu știu cum s-a născut în mine preocuparea cu înțelepciunea. Știu că primul indiciu în această direcție a fost pe la 28 de ani, când, într-o seară, ne-am amuzat cu niște prieteni cu întrebarea ce am face dacă am avea o sumă imensă de bani. Provocarea era să ne gândim la ceva pentru care o sumă obișnuită nu era suficientă. Provocarea era să gândim gânduri mari. Întrebarea a rămas cu mine mult timp după acea seară și într-o zi, pe neașteptate, a venit răspunsul, aș face o școală de înțelepciune.

Școala de înțelepciune trebuia să fie un loc în care să nu existe profesori și elevi, ci toată lumea învăța de la toată lumea. Criteriul de admitere era la fel de simplu, dacă credeai că acolo îți e locul, erai admis. Nu am simțit că e nevoie de multe condiții și pre-condiții, consideram că, dacă se adună o masă-critică de spirit într-un loc, va începe un proces care va avea un impact benefic asupra nivelului planetar de înțelepciune. O primă observație la această idee a fost că nu există scoală de înțelepciune, sau facultate, sau doctorat, deci termenul de școală e inadecvat. Un om devenea înțelept după ce petrecea ani îndelungați ca învățăcel la un maestru. Procesul, din lipsă de cuvânt mai bun, s-ar putea numi osmoză spirituală și consta în apariția în spiritul învățăcelului a unor tipare de gândire, a unui mod de a vedea lucrurile și a unui mod de exprimare pe care l-am numit înțelepciune. Cugetările din textele care urmează sunt menite să ajute celor interesați să facă pași în procesul de a deveni mai înțelepți.

Am putea începe cu o definiție. Nu e singura și, probabil, nici cea mai bună, dar e un mod de a stabili de unde începem, și oricum vom avea ocazia să cumpănim și alte definiții. Înțelepciunea este un proces, procesul prin care începem să creăm un echilibru din ce în ce mai bun între lumea interioară și lumea exterioară. Primul pas în acest proces este cunoașterea de sine. Acest pas este urmat de acceptarea de sine, iar apoi de căutarea în lumea înconjurătoare a unor situații, oameni, oportunități care să scoată din noi cât mai mult din ce avem de oferit și să ne ceară cât mai puțin din ce nu putem oferi sau nu ne place să facem.

Să începem cu primul pas, cunoașterea de sine, despre care cu toții știm că e un proces dificil și îndelungat. Un mod posibil de a-l ușura este să începem prin a ne descrie. Luați un caiet sau deschideți un document pe calculator, pe care începeți să scrieți propoziții care pornesc cu Îmi place să. Apoi continuați cu Nu-mi place să... La ce sunt bun... La ce nu sunt bun...Cu ce fel de oameni îmi place să fiu apropiat... Ce fel de oameni scot ce e mai bun în mine...Ce fel de oameni scot ce e mai rău în mine... etc. Eu numesc acest exercițiu a-ți face inventarul de trăsături. Acest inventar, care cu timpul se poate schimba, e busola cu care să ne alegem drumul și alternativele care ni se potrivesc.

Alegerile pe care le facem în acest fel pot fi descrise ca înțelepte pentru că vor contribui la starea noastră de bine. Un alt beneficiu al faptului că ne considerăm o colecție de trăsături este că evităm o capcană mentală des întâlnită, când folosim pentru a ne descrie exprimarea de calități și defecte. Să luăm, de pildă, o persoană care se consideră punctuală. Punctualitatea e o trăsătură care uneori e benefică, e o calitate, alte ori nu e benefică, e un defect. Dacă însă punem eticheta de calitate sau defect pe această trăsătură, îngreunăm fără rost efortul de auto-cunoaștere.
Un om înțelept va intra în situații și relații în care cât mai multe din trăsăturile sale se vor manifesta drept calități.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro