- Presupun că şi un Gîgă mai reflexiv poate rosti, într-unul dintre elanurile lui verbale, ceva la fel de interesant ca un panseu al lui Franklin, La Bruyère, Mark Twain sau George Bernard Shaw.
- Oamenii cu fruntea înaltă tind să devin filozofi sau poeți, iar cei cu fruntea lată – haiduci sau eroi de baladă.
- E cu adevărat fericit omul care știe ce nu știe… sau care măcar bănuiește ce nu știe!
- „Greșesc, deci (pot să) învăț!“
- Câteodată îți trebuie curaj și să taci – nu numai să vorbești.
Artist fotograf, fotoreporter. După o lungă carieră în mass-media bucureștene și naţionale, s-a stabilit în
Paris, în octombrie 2018. O parte din operele sale se află în colecţii particulare.
Cu trup plumburiu
S-a rostogolit în norii,
Căutându-ne paşii.
Înlăcrimat stat-a văzduhul,
Veghindu-ţi plecarea în stârvul zilei,
Şi caldă lacrimă căzut-a înaltul
Văduvit de trecerea paşilor tăi
Prin oraşul
Gătit
de
Tei
în
luna
Mai.
Vorbe de iubire să nu-mi spui
Şi nici vorbe de sfadă să nu rostim.
Să mergem vreau la Hanul lui Manuc,
Acolo teii sunt încă-n sărbătoare.
În cinstea iubirii,
Cu lăutarii să cântăm
Şi cupa de vin să închinăm.
Iar în cinstea despărţirii,
Să tăcem, dar, de-acum.
© 2021 comentator.ro.|Termeni și Conditii