- Detalii
- Andreea Florescu
- Arte
Trăiesc timpul schimbării, dar mă simt la fel de veche ca ȋntotdeauna, de parcă sufletul meu ar fi construit din fȃşii de timp şi de spaţiu, din bucăţi şi rămăşite ale unor sentimente antice. Sunt aceeaşi, tot EU, dar parcă diferită. Descopăr mereu laturi noi ale firii mele, dar am senzaţia că sunt omogenă şi deloc amplă, complexă ȋn gȃndire, dar simplă ȋn manifestări. De ce nu pot să exteriorizez multitudinea de stări care mă ȋncearcă, care ȋmi frămȃntă sufletul, ȋl mototolesc şi-l descompun?
În schimb, trăiesc pentru ei acelaşi lucru, mă...