Stăteau unul in fața celuilalt, el pe fotoliu, ea pe un scăunaș lângă el.
- Iartă-mă, i-a spus ea, în pragul lacrimilor, dar ai mei au fost foarte afectuoși cu mine şi, bănuiesc, că asta încerc să obţin acum şi de la tine. Cumva, să înlocuiesc ce mi-au dat ei cu ce aş vrea să-mi dai tu.
Umezeala ochilor a început să i se prelingă pe obraji, în vreme ce se priveau tăcuţi.
S-a trezit cu o zvârcolire. Visase urât. Îi rămăsese pregnantă senzaţia acelui rău iminent şi invizibil, prevestirea unei morţi apărute din senin, apăsarea unui gând malefic, de-un incredibil rău-augur.
S-a ridicat în capul oaselor şi a băut o gură de apă din sticlă de lângă pat. Apoi s-a dat jos din pat, şi-a încălţat papucii aranjaţi unul lângă celălalt, ca întotdeauna, şi a tras draperiile de la ferestre.
