Din conferinţa de presă ţinută la Timişoara cu prilejul concertului şi lansării discului „Symphoenix – Timişoara”:

Această producţie este prima de care pot spune că sunt mulţumit. De-a lungul anilor am avut mai multe realizări, chiar dacă unele au fost într-un fel asemănătoare. În această situaţie a fost şi „Cantafabule”, operă mai amplă, dar de fiecare dată aveam nişte rămăşiţe de nemulţumire, din cauza condiţiilor tehnice, din cauza spaţiului afectat, care era prea scurt. Încercând să facem un pod între ceea ce a fost Phoenix în anii ’60 şi ceea ce este acum, am selecţionat piese din cele peste 300 de compoziţii pe care le avem.

Pot spune că această producţie este un succes, iar dacă oamenii doresc şi savurează acest lucru, am putea relua şi din celelalte piese, să le producem într-un mod asemănător, deşi pentru anul viitor avem cu totul alte planuri. Nu vrem o întoarcere la trecut, vrem să facem pasul înainte şi să demonstrăm că nu suntem o legendă, nu am murit, ci suntem o formaţie pur şi simplu vie, la fel de productivi ca şi cei consacraţi la ora actuală. Sensul producţiei era de a arăta noii generaţii, care nu ne-a cunoscut şi nu ne-a văzut (sunt mulţi din cei care s-au născut după ce noi am plecat şi care totuşi ne-au impresionat la concerte, cântând cuvânt cu cuvânt textele noastre, ne întrebam de unde ne ştiu aceşti copii), ceea ce suntem astăzi. Am făcut un fel de pod între trecut şi prezent, încercând să demonstrăm că am reuşit să ne îmbogăţim atât ca idei, ca mijloace de expresie, efecte, tehnică, aranjament, iar atunci când ne-am mai aşezat şi spiritual a dispărut acea nelinişte tipică majorităţii pieselor din anii ’70.

Cu această ocazie trebuie să mulţumesc câtorva prie-teni de la corul Song, care în iarna trecută au luptat alături de noi ca să ne susţină şi să ne creeze acel fundal de atmosferă. Alături de ei, aceleaşi mulţumiri şi celor 25 de instrumentişti ai Orchestrei Radio Bucureşti. Pe mine mă interesează să colaborez cu opere, filarmonici, teatre muzicale, unde să punem în scenă acest spectacol-concert, care depăşeşte limitele muzicii rock sau pop, sinteza ei fiind între folclor, rock şi clasic.

Se pare că ne-a reuşit de data aceasta, pentru că, analizând şi ascultând mai multe păreri, am ajuns la concluzia că dacă orice element din cor sau instrumente clasice ar fi înlăturate, s-ar simţi imediat un gol. Este cea mai bună dovadă că totul este organic şi că fiecare element îşi are locul său. Aş vrea să vă spun că m-a impresionat acest public, al nostru. Mi-a demonstrat că el vine la concertele noastre şi nu numai la noi, şi publicul în sine este de o asemenea calitate că vine din convingere, din dragoste pentru ceea ce se întâmplă. Şi nu din pur amuzament. În vest, lumea se duce la spectacole să se amuze, mai bea o bere, două şi chiuie sau mai urlă, mă rog, fiecare se manifestă cum vrea şi cu aceasta şi-a petrecut seara, merge acasă, se mai uită la televizor şi cu asta-basta.

Or nouă, aici, ni se întâmplă ca publicul acesta tânăr, care şi acum ne iubeşte, să aplaude într-adevăr, să cânte cu noi, să ştie să şi tacă şi chiar să lăcrimeze în anumite momente, lucru neaşteptat, care s-a întâmplat de exemplu la Sala Palatului, atunci când am cântat „Balada” lui Ciprian Porumbescu. După tot zbuciumul care a fost în sală, imediat s-a făcut linişte şi i-am văzut pe puşti cum şi-au şters lacrimile. Aşa un public nu găsim peste tot.

Au consemnat Konrad Pfaff şi Gheorghe Popescu
(Renaşterea Bănăţeană din 22 decembrie 1992)

Fragment din cartea
NICOLAE COVACI, INTERVIURI (1971 - 2016)
Ediție îngrijită de Alexandru Daneș

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro