În România de acum o jumătate de secol, au existat nu puține oaze de cultură ale tinerilor entuziaști și ingenioși, care au descoperit diferite metode originale de a scăpa de rigorile cenzurii. Club A a fost deschis într-un subsol din Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Blănari la numărul 14, în anul 1968, inițial doar pentru studenţii de la arhitectură şi invitaţii lor. În afară de concerte de rock cu un public restrâns, în club se ţineau conferințe, spectacole de dans în spaţiu neconvenţional, poezie, muzică folk sau jazz.

Club A a fost înființat într-o perioadă de relativă deschidere politică, la un an după vizita lui Charles de Gaulle la București, în perioada exploziei hippie și a Woodstock-ului de peste Ocean, cu doar câțiva ani înainte de Tezele de la Mangalia, emise după vizita conducătorului de atunci al țării după vizitele sale în China și în Coreea de Nord, care aveau să instaureze cultul personalității și să restrângă drastic libertățile artiștilor din România.

În 1969, în timpul directoratului lui Mac Popescu, este organizat primul festival sub forma unei competiţii între formaţiile rock cele mai importante ale momentului. Festivalul a ţinut șase zile şi s-a desfăşurat la Casa de cultură a studenţilor, care purta numele lui Grigore Preoteasa (ministrul de externe care pierise în accidentul de avion din noiembrie 1957 de la Moscova, la aterizarea ratată pe aeroportul Vnukovo, atunci când Nicolae Ceaușescu scăpa miraculos; fiica lui, Ilinca Preoteasa, actualmente Bartolomeu, a fost prima soție a lui Adrian Năstase). Denumirea devenise în timp un alibi pentru funcționarea unu spațiu intercultural de avangardă al studenților bucureșteni (care va găzdui Teatrul Podul al regizorului Cătălin Naum, grupul Song al lui Ioan Luchian Mihalea, clubul cinematografic al lui Mircea Dumitrescu, dar va fi și locul unde vor repeta trupe ca Holograf și nu numai). La Festivalul din 1969, au participat formațiile Phoenix, Olympic 64, Sideral, Modal Quartet, Sfinx, Sincron, Modern Grup, Romanticii, Cristal, Carusel, Coral, Roşu şi Negru – care va obţine şi marele premiu pentru concepţie muzicală şi solist vocal (Liviu Tudan), în timp ce Mondial câştigă premiul de popularitate.

Cea de-a doua ediţie a festivalului are loc în 1971, sub titulatura „Festivalul naţional de muzică pop, folk şi jazz” (cuvântul rock dispare de pe afiş pentru a nu deranja autorităţile), la care participă: Olympic 64, Phoenix, Sfinx, Chromatic Grup,Metronom, Roşu şi Negru,Carusel, Dentes, Clasic XX, Modern Grup, Mondial, dar şi o serie de folkişti: Mircea Florian, Adrian Giuroiu, Mircea Popa, Marcela Saftiuc. Premianţii ediţiei sunt: Marcela Saftiuc, Mircea Florian, Phoenix, Roşu şi Negru, Metronom, Modern Grup, Olympic 64, în timp ce Chromatic Grup primeşte marele premiu. Festivalul a fost urmat de un scandal imens pentru că formaţiile prezente nu au ţinut cont de indicaţiile venite de la partid privind ţinuta şi comportamentul scenic. Ca pedeapsă, organizarea ediţiei următoare a festivalului s-a izbit multă vreme de refuzul autorităţilor.

Cea de-a treia ediţie a festivalului a avut loc în timpul directoratului lui Dizzy Rosentveig, între 5-8 iunie 1979 la Sala Palatului, participând formaţiile: Atlas, Academica, Basorelief, Opus 1.61, Experimental Q, Modal Q, Redivivus, Statuar, Quadrat, Nimbus, Pro Musica, Test, Transfer.

În 1981 are loc cea de-a patra ediţie a festivalului. Singura trupă exclusă de cenzură de pe lista de participanţi a fost Iris, suspendată temporar în urma concertului pe care-l susţinuseră anterior la Sala Palatului. Este prima ediţie la care participă şi trupe din afara graniţelor: Generacija 5 (Iugoslavia), M. Efekt (Cehoslovacia), Piramis (Ungaria). Printre invitaţi îi regăsim şi pe Alexandru Andrieş, Harry Tavitian, Johnny Răducanu.

Un an mai târziu, la cea de-a 13-a aniversare a clubului, printre invitaţi regăsim atât trupe rock, jazz, cât şi interpreţi de muzică folk şi actori: Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Anda Călugăreanu, Florian Pittiș, Doru Stănculescu, Ion Caramitru, Horaţiu Mălăiele, Florin Piersic, Amza Pelea ş.a. sunt invitate, pentru prima dată, şi formaţiile de hard rock: Iris, Domino, Pro Rock, Icar, Ana, Jad, Quartz. 
Cea de-a cincea ediţie a festivalului va avea loc în 1990, sub forma unor recitaluri, ideea de concurs dispărând.

Alături de festivaluri, numele clubului este legat şi de unul dintre cele mai bune albume de muzică rock din acei ani. Albumul de concert, intitulat Club A, reuneşte şapte formaţii reprezentative ale momentului, cu piese selectate inspirat: Basorelief, Domino, Accent, Pro Musica, Sfinx, Semnal M şi Post Scriptum, pentru unele dintre ele rămânând, din păcate, singura mărturie a talentului lor, Electrecordul neoferindu-le posibilitatea unor albume proprii.

În timp, vechea clădire în care se afla Club A s-a șubrezit considerabil. „Avansăm cu lucrările de consolidare la imobilul din str. Blănari nr. 14, în care au funcţionat celebrul Club A şi Teatrul Godot. În această perioadă se refac în totalitate acoperişul şi şarpanta pentru a opri infiltraţiile şi a proteja interiorul imobilului, după care vor începe lucrările la structura de rezistenţă. Expertul tehnic a ales ca soluţie de consolidare cămăşuirea şi armarea pereţilor şi, pentru că imobilul are statut de monument istoric, intervenţia este aplicată doar pe interiorul imobilului, faţada urmând să beneficieze de lucrări speci ale, care ţin cont de specificul arhitectural", anunța, în vara lui 2023, edilul general al Capitalei, pe Facebook. 

Așa cum arată arhitectul Mădălin Ghigeanu, clădirea fusese ridicată în perioada interbelică, pe locul unui vechi han brâncovenesc, de către arhitectul Gheorghe Simotta, promotor al stilului hispano-mediteranean, la comanda inginerului Nicolae Brătescu, care a fost și antreprenorul Palatului Universul.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro